7 miliarde de lei minus la buget
Un buget mai sărac cu 7 miliarde de lei va fi anul viitor. Este efectul tăierilor de taxe şi impozite: reducerea TVA de la 20 de procente la 19, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei din carburanţi. Toate vor avea efect asupra consumului.
Tendinţa de creştere ar trebui să se menţină, dacă taxele mai mici ar aduce şi preţuri mai mici. Economiştii avertizează însă că dacă economia se va baza numai pe consum, efectele pe termen lung nu vor fi bune.
Cota generală de TVA ar urmă să scadă de la 1 ianuarie 2017 de la 20 la 19 %. Doar din reducerea TVA cu un punct procentual statul va încasa cu 2,5 miliarde de lei mai puţin.
Eliminarea supraaccizei la carburanţi înseamnă un minus de alte aproape 2,9 miliarde, în timp ce scoaterea taxei pe construcţii speciale, celebra taxă pe stâlp, care acum înseamnă 1 la sută din valoarea estimată a construcţiei, ar însemna un miliard de lei mai puţin în încasările statului.
Adunate, toate aceste măsuri de modificare a Codului fiscal vor aduce un minus de 6,7 miliarde de lei, bani care nu vor mai fi colectaţi în bugetul de stat.
„Orice decizie s-ar mai lua între timp, trebuie să plece de la această constrângere, spaţiul bugetar este extrem de limitat, chiar inexistent”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
„Personal pot să spun că bugetul pe 2017 se va construi destul de greu”, a avertizat şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Un alt element care ar putea afecta bugetul anului următor este posibila eliminare a timbrului de mediu. Adică acei bani din care acum se plătesc despăguburile celor care au plătit taxa auto şi au câştigat în instanţă dreptul de a-şi primi banii înapoi. Doar aici trebuie asigurate trei miliarde.
„Omul de rând se uită şi spune: plătesc mai puţine taxe, dar el nu se gândeşte că aceşti bani trebuie să vină de undeva... de unde? De la agenţii economici! Iar agentul economic trebuie să spună - bine, ca să plătesc aceste taxe şi impozite trebuie să am profit corespunzător. Ce-o să fac? O să majorez preţul bunurilor şi serviciilor”, explică Ionuţ Simion, preşedintele AmCham.
„Practic, oferim nişte bani pe termen scurt, cu un cost care se va vedea pe termen lung”, subliniază Ciprian Dascălu, economist-şef ING.
Toate măsurile prevăzute în Codul fiscal pentru a fi introduse din 2017 vor avea efecte asupra consumului. Mai mulţi bani rămaşi în portofelul românilor înseamnă şi o putere de consum mai mare. „Un consum care creşte prea repede şi creează dezechilibre”, menționează Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Specialiştii spun că dezechilibrele apar pentru că economia a crescut bazându-se pe avansul puternic al consumului, şi nu pe investiţii.
După reducerea TVA din ianuarie 2016 de la 24 la 20 % consumul a crescut imediat cu 21%, apoi avântul s-a temperat. La alimente, scăderea TVA din 2015 până la 9% a adus o creştere a consumului şi mai mare. De peste 30%, dar şi aici efectul a fost de scurtă durată.
Economiştii spun însă că de dată această, pentru că reducerea TVA din ianuarie va fi de doar un punct procentual, de la 20 la 19%, şi efectele vor fi mai mici.
„Ne aşteptăm ca această creştere pe consum să se tempereze în anul următor, odată ce stimulii se vor disipa. Va mai stimula consumul, dar nu în aşa mare măsură cum a făcut-o în trecut”, arată economistul Anca Aron.
Asta pentru că un TVA mai mic înseamnă şi preţuri mai mici. Reducerea cotei standard de TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016 s-a transmis în proporţie de peste 70% , iar scăderea TVA la alimente în general, s-a reflectat 80% în preţuri.
În 2017, cel mai mare impact în preţuri ar trebui să se simtă la carburanţi. Odată ce TVA va scădea cu un punct procentual, până la 19%, şi va fi eliminată şi supraacciza de 7 eurocenţi pe litru din acciza totală a carburanţilor, preţul acestora se va reduce şi el. De la 5,04 lei pentru litrul de benzină la 4,55 lei. Iar motorina se va ieftini şi ea tot cu aproape 50 de bani, de la 5 lei va ajunge la aproape 4,52 lei. Cel puţin teoretic.
Bugetul va avea o altă configurare şi ca urmare a modificării modului de impozitare actual, prin introducerea impozitului forfetar.
Acesta ar urmă să se aplice proprietarilor de restaurante, baruri, pensiuni şi hoteluri. Impozitul forfetar creşte pe măsură ce firma are suprafaţă mai mare şi este amplasată mai aproape de centrul marilor oraşe. Vestea bună este că această taxă scuteşte patronii de plata celei pentru profit.
De exemplu, un restaurant de 250 de mp din centrul capitalei, va plăti un impozit forfetar de 21.500 de lei, adică aproape 5.000 de euro pe an. Suma este câştigată de restaurant în doar câteva zile, asta înseamnă că taxarea este mai mică faţă de cea din prezent.
Actul normativ prevede că patronii vor fi obligaţi să achite taxa, chiar dacă nu au profit.
„Cu siguranţă acest impozit va pune la plată şi pe cei care raportau numai pierderi”, spune Adrian Bența, consultant fiscal.
Întreprinzătorii vor plăti impozit forfetar indiferent de cifra de afaceri; asta înseamnă că şi firmele care acum sunt declarate microîntreprinderi vor trebui să achite impozitul.
Cine va plăti impozitul forfetar din 2017
- Hoteluri şi alte locuri de cazare similare
- Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere
- Restaurante
- Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente
- Baruri
Evoluţia consumului
Consum total:
ian. 2013: 2,8%
mart. 2014: 13,6%
mart. 2015: 0,3%
febr. 2016: 21,8%
aug. 2016: 12,6 %
Consum alimente:
ian. 2013: 7,3%
sept.2013: -3,4%
febr. 2016: 31,3%
aug. 2016: 5,9 %
(sursă: INS)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
