Glume pe internet, pasageri care au refuzat să zboare cu avionul, alerte transmise pe telefoane, ședințe și mesaje alarmiste transmise de autorități. Așa a arătat weekendul trecut, când România a așteptat cu sufletul la gură să vadă ce aduce „ciclonul Ashley” care urma să măture țara. „Ciclonul”, însă, s-a dovedit a fi doar un episod de precipitații intense și a scos încă o dată în evidență modul în care decidenții aleg să comunice cu o populație care nu are încredere în ceea ce spune statul român, după cum au subliniat experții cu care Digi24.ro a stat de vorbă.
Ciclonul Ashley va mătura România de la Vest la Est, iar autoritățile sunt în „alertă maximă”, transmitea vineri, 27 septembrie, ministrul Mediului, Mircea Fechet. Aceste mesaje au fost reluate de instituția pe care o conduce pe parcursul weekendului.
Închideți geamurile, asigurați obiectele care pot să cadă, stați în casă, a transmis duminică, 29 septembrie, și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.
Totul a culminat duminică, 29 septembrie. În jurul orei 14:00, autoritățile au emis RO-Alert în București și Ilfov, mesaje ce vorbeau, în română și engleză, încă o dată de „fenomene meteo extreme, repetitive, inclusiv pe timpul nopții”.
A fost un ciclon? Ce spune un expert în fenomene meteo extreme
Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, a menționat luni, 30 septembrie, într-o declarație acordată Digi24.ro, că s-ar putea să existe un ciclon în perioada 2024-2025 care va purta numele Ashley, dar că acesta se va forma în zona de Nord a Europei.
Despre fenomenele meteo de weekendul trecut, expertul consultat de Digi24.ro a subliniat că nu se pot numi ciclon, ci doar „precipitații intense”. Pentru perioada 27-29 septembrie, prognozele arătau că s-ar putea să fie precipitații de până la 100 de litri pe metru pătrat.
„Meteorologii când fac prognoze folosesc niște simulări ale vremii, se numesc modele numerice de prognoză (...) Toate aceste modele, cu care meteorologii își fac prognozele de zi cu zi, au arătat că vor fi niște precipitații foarte intense, exact în zona în care au dat cod portocaliu.
Deci din punctul lor de vedere, acest lucru era adevărat, adică se putea întâmpla. Problema a fost că nu a plouat din câte îmi dau seama, exact cât au spus ei, asta e clar (...) N-aș da vina pe meteorologi, nu au greșit, materialele pe care le aveau, asta indicau”, a subliniat Bogdan Antonescu.
Un nou episod de isterie indusă în spațiul public
Pe parcursul săptămânii trecute au avut loc mai multe ședințe, inclusiv una cerută de premierul Marcel Ciolacu la sediul Guvernului. La finalul acestor ședințe, autoritățile au transmis că sunt pregătite pentru a face față fenomenelor meteorologice extreme care urmau să vină: ciclonul și viitura de pe Dunăre. Chiar și Patriarhia a îndemnat credincioșii la „rugăciune și solidaritate”.
„Noi avem valuri de isterie sau de atenție canalizată a opiniei publice pe un subiect și de distorsionare a realității respectivului subiect. S-a înscris într-un șir mai lung de evenimente care se bazează pe emoția creată de costurile omenești importante și de victimele anteriorului fenomen meteorologic, cel numit Boris, cu toate consecințele respective care au arătat că statul român nu a acționat cum trebuie”, a comentat luni, 30 septembrie, Bogdan Teodorescu, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice a SNSPA și doctor în comunicare, pentru Digi24.ro.
Aceste „valuri de isterie” vin pe fondul unei comunicări „pe muchie” pe care statul român o face cu cetățeanul de obicei, în condițiile în care încrederea românilor este foarte scăzută în ceea ce spun reprezentanții autorităților, după cum mai subliniază Bogdan Teodorescu.
Manevre de imagine și campanie electorală
Astfel, după cum arată expertul în comunicare, statul român a avut tendința de a „supralicita” fenomenele meteo din weekendul trecut.
„Prima problemă este că, în principiu, statul român la nivelul său de organizare, este acuzat că face prea puțin. Că nu preîntâmpină, că nu investește, că nu gândește înainte, că este doar reactiv și periodic se întâmplă evenimente tragice care se soldează fie cu pierderi de vieți omenești, cel mai rău, sau cu mari pagube materiale, șocuri pentru oameni, familii, costuri (...) Criza noastră de aici începe și nu e de ieri, nu e de azi, nu e de la Boris, nu e de acum o lună, e de luni de zile. Statul de fapt nu mai e crezut de cetățean. Cetățeanul are dubii în legătură cu ce primește de acolo. Și de atunci, statul trebuie să facă manevre de imagine în loc să rămână doar în zona de informare”, a adăugat conferențiarul universitar.
Ceea ce au comunicat autoritățile în spațiul public mai poate fi înțeles și într-o cheie electorală. La finalul acestui an vor mai fi două runde de alegeri - prezidențiale și parlamentare. Șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, va candida la alegerile prezidențiale, în timp ce partidele care formează Guvernul (PNL - al cărui reprezentant a fost în acest caz Mircea Fechet și PSD), dar și cele de opoziție, au început deja competiția electorală.
„Nu avem numai de-a face cu lupta celor două partide de guvernământ care trebuie să demonstreze că jumătatea lor face mai mult decât jumătatea cealaltă și că jumătatea cealaltă e mai vinovată decât jumătatea lor. Uitați-vă că în paralel mai aveți un partid care se numește AUR și care pe siajul inundațiilor vechi de la Boris (...) face o campanie de propagandă activă, care evocă momente din perioada interbelică, în care ei se duc și nu vorbesc, dar fac, repară case, repară drumuri, asanează ș.a.m.d”, a adăugat Bogdan Teodorescu.
„Așteptări versus realitate”
După cum am mai menționat, în realitate, ciclonul care urma să măture România de la Est la Vest s-a dovedit a fi o furtună de toamnă. Acest lucru a atras multe glume pe internet.
Dar a avut și alte efecte. Doi pasageri au refuzat să se urce la bordul unui avion ATR-72, iar jurnalistul Lucian Mîndruță, care a fost martor și a postat evenimentul pe Facebook, susține că acest lucru s-a întâmplat din cauza alarmelor legate de ciclonul Ashley. Evenimentul nu a fost, încă, confirmat și de TAROM.
„Problema este foarte simplă, în secunda în care lipsește încrederea, lumea acționează pe cont propriu. Dispare conceptul de corp social, care ascultă de liderul pe care l-a desemnat. Noi nu ne mai comportăm ca atare și ne comportăm individual, tragem concluziile noastre, pe baza propriilor noastre experiențe. Unele sunt bune, altele sunt proaste și fiecare își duce destinul mai departe”, a explicat doctorul în comunicare, Bogdan Teodorescu, pentru Digi24.ro.
Ploaia a inundat câteva străzi în București, iar în alte localități furtuna a doborât copaci și stâlpi, ceea ce se întâmplă de obicei.
Lucian Sfîcă, un meteorolog cadru universitar, a avertizat printr-o postare pe Facebook că „isteria” de weekendul trecut poate duce la scăderea încrederii populației în acest domeniu științific.
„Am trecut cu bine peste acest ciclon”, a transmis luni, 30 septembrie, ministrul Mediului, în timp ce premierul Marcel Ciolacu a transmis că „s-a acționat ca la carte”.
„Mă bucur mult că am luat niște măsuri preventive, astfel încât să excludem pierderile de vieți omenești”, a mai menționat Marcel Ciolacu.
