Cifrele care arată cum se prăbușește sistemul asigurărilor de sănătate. România are 19 categorii de persoane exceptate de la plată

Carla Tănasie Data actualizării: Data publicării:
medici de familie
Medicii de familie cer CNAS să își asume că sistemul informatic nu e funcțional și îi afectează în mod direct pe pacienți. Foto: GettyImages

Sistemul de Sănătate din România riscă să intre în colaps. În Uniunea Europeană, țara noastră are cele mai multe categorii de persoane exceptate de la plata contribuțiilor: 19. În Germania, doar două categorii de cetățeni nu plătesc.

În România sunt aproximativ 17 milioane de persoane asigurate, peste 10 milioane au asigurări de sănătate, dar nu plătesc, pentru că așa au decis guvernele de a lungul anilor, iar ceilalți sunt angajații care plătesc. Asta înseamnă că fiecare om care muncește în România plătește, în medie, asigurări de sănătate atât pentru el, cât și pentru  alte două persoane care nu plătesc nimic. Dezechilibrul este atât de mare încât viitorul sistemului de sănătate este incert.

Mihaela Tănase, purtător de cuvânt al CNAS: "Trebuie să regândim cumva sistemul de sănătate. Probabil trebuie regândite toate acele categorii exceptate de la plata contribuției, poate că nu chiar toate ar trebui să beneficieze de această excepție, astfel încât fondul să facă față nevoilor de sănătate care sunt în creștere.
Serviciile medicale din România acordate prin sistemul asigurărilor de sănătate sunt plătite din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Fondul este gestionat de CNAS și este constituit din contribuțiile românilor la sănătate. În România plătesc foarte puțini însă".

Cei care plătesc sunt salariații, peste 5,3 milioane. Numărul celor care nu plătesc, dar au asigurări, a fluctuat de-a lungul anilor, în funcție de deciziile politice. În prezent sunt scutite de la plata asigurării de sănătate, dar beneficiază de ea peste 10.700 de mii de persoane. Jumătate sunt exceptate de la plată conform legii 95/2006, iar cealaltă jumătate în baza măsurilor fiscale luate între 2017 și 2019. Printre ele toți pensionarii și salariații din construcții. În plus, 4 milioane de români sunt neasigurați.

Asigurați CNAS în 2019:

Asigurați exceptați de la plata contribuției peste 10.700.000
Exceptați de la plata asigurărilor conform legii 95/2006  - 5.606.479:
Copii, elevi, studenți sub 26 de ani – 4.519.146
Co-asigurați – 660.605
Persecutați politic, deportați, veterani, revoluționari – 206.789
Persoane cu handicap – 145.448
Persoane incluse în programe naționale curative, fără venituri – 46.737
Femei însărcinate, lăuze fără venituri – 27.754

Exceptați de la plata CASS în urma măsurilor fiscale 2017-2019 – 5.156.284

Persoane aflate în concediu pentru creșterea copilului – 157.224
Șomeri beneficiari de indemnizație – 51.586
Persoane cu pedepse privative de libertate – 12.702
Persoane beneficiare de ajutor social – 265.367
Personal monahal – 2.754
Pensionari – 4.453.531
Salariați din domeniul construcțiilor -  213.120
Salariați care plătesc – 5.328.775.

S-a ajuns la acest dezechilibru și pentru că în România populația este îmbătrânită și mulți tineri au plecat din țară. Persoanele neasigurate trăiesc adevărate tragedii. Multe dintre ele nu au asigurări pentru că patronii nu le –au făcut forme legale de muncă.

Pentru unii dintre ei salvarea vine de la fundații.

Cristi Romanescu, medic la o fundație: "Încercăm să-i ajutăm doar pe cei care nu au altă soluție, în general sunt oameni care au pierdut un loc de muncă, îi susținem câteva luni și apoi îndemnăm să-și găsească loc de muncă și să-și plătească asigurări".

Pacient neasigurat: "Nu mă primea nimeni, absolut nimeni la policlinica normală, dacă aveam bani făceam asigurarea medicală, ca să pot să-mi fac o pensie pe caz de boală măcar, dar de unde bani că asigurarea e 2 milioane și ceva".

Cristiana Mateoiu, director executiv al unei fundații: "În România există 11% din populație care e neasigurată medical. Avem peste 2.000 de povești triste, grave, cu multe implicații, pentru ei, de ani de zile, suntem un punct solid în viața lor'.

Nici cei care plătesc asigurarea de sănătate nu sunt însă mai fericiți

Nici ei nu beneficiază de tratamentele de care au nevoie pentru că spitalele își cheltuiesc mare parte din bugete pe salarii. În România, din 367 de spitale publice, 100 au cheltuieli cu salariile peste 80% din buget. Este si cazul Institutului Oncologic București.

Lidia Kajanto, manager: "În specialitatea noastră, oncologie, ne lovește cel mai mult. Sunt medicamente foarte scumpe și beneficiarii, din păcate, sunt cei care nu au plătit niciodată asigurările. Săptămâna trecută chiar am avut și avem o mare problemă că sunt foarte multe medicamente introduse pe listă și nu o să avem cu ce le susține. Nu avem bani".

Rozalina Lăpădatu, președinte al unei asociații de pacienți: "În cei 30 de ani care au trecut de la Revoluție s-a produs o instabilitate pentru că în ăștia 30 de ani care au trecut am avut modificări permanente în modul în care se plătește asigurarea de sănătate. Am avut perioade în care pensionarii plăteau la Sănătate, am avut perioade când pensionarii au fost exceptați de la Sănătate. Nu putem să jucăm așa un ping-pong cu asigurările de sănătate după cum decid diferite partide politice care sunt la guvernare că e mai popular să facă".

În rapoartele făcute publice la nivel european, România este codașă la tot ce înseamnă sănătate. Suntem țara cu cel mai mic nivel de contribuție. Tragic este că nici acești bani nu sunt cheltuiți cum trebuie. De multe ori aflăm că achizițiile din sănătate devin dosare penale pentru că se fură bani.

Țările cu cele mai performante sisteme de sănătate sunt Germania și Franța

Sunt și țările unde mulți medici din România au plecat. Digi24 a vorbit cu ei pentru a putea face o comparație între sistemele de sănătate.  

Cristi Bulescu, medic care a fost plecat în Franța: "Acolo, în principiu, orice salariat și orice pensionar plătește aceste contribuții la asigurările sociale și de sănătate. Taxele pe muncă sunt mari, taxele în general sunt mari, Franța e un stat destul de social din punctul ăsta de vedere în care sunt foarte multe beneficii sociale pentru o largă masă de locuitori și atunci impozitele fiind mari și protecția socială e consistentă, nu exista categorii exceptate așa de largi. Iar pacienții simt aceste contribuții în propria sănătate. Nu trebuie să achite din buzunar diverse servicii care în România se plătesc din buzunar, medicamentele sunt compensate în mare măsură, unele ajungând la gratuitate."  

Theodor Lutz a plecat din România, în Germania, în urmă cu mulți ani și nu mai vrea să se întoarcă. Ce îl face să rămână acolo este exact sistemul de sănătate.

Theodor Lutz, medic primar radiolog: "Aici sunt foarte multe asigurări de stat, nu una, sunt cam 100, erau o mie. Toata lumea e obligată să aibă asigurare de sănătate, plus că nimeni nu are cum să nu aibă. Se acoperă absolut orice fel de tratamente, ăsta e avantajul și aici se vede cât de mult se plătește."

În Germania, față de România sunt doar două categorii de persoane exceptate de la plata asigurărilor de sănătate, nu 19 ca la noi. Contribuția medie a unui salariat pe lună în România este 116 euro, iar in Germania 576 euro.

În România niciun pensionar nu plătește CASS, în Germania plătesc o cotă de 14,6.

În aceste condiții, România cheltuiește 700 de euro pe an pentru sănătatea unui român, în timp ce Germania alocă 4300 de euro. 

La noi cheltuielile totale pe sănătate se ridica la 14,4 miliarde de euro pe an. În Germania, ajung la 360 de miliarde de euro.

Rozalina Lăpădatu, președinte al unei asociații de pacienți: "Sistemul nostru de sănătate e în colaps de mai mulți ani, doar cine nu a vrut nu a văzut. Noi trăim cu peticeli în sistemul de sănătate. Consider că sunt prea multe categorii exceptate și ar trebui să beneficiezi după contributivitate".

Politica de Sănătate din România este decisă de guverne, iar pentru schimbarea sistemului de sănătate din țara noastră este nevoie de o decizie politică corectă.

Redactare Georgiana Marina

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri