„Armaghedon” 2022. Prima misiune de apărare planetară: NASA încearcă luni să „bombardeze” un asteroid pentru a-i schimba traiectoria

NASA intenționează să scrie istorie luni prin realizarea primului test de apărare planetară, în cadrul misiunii DART (acronim de la „Double Asteroid Redirection Test”), prin care oamenii de știință din 18 țări, inclusiv din România, încearcă să schimbe traiectoria unui asteroid după lovirea sa cu ajutorul unui vehicul spațial special conceput în acest sens. Misiunea NASA e realizată în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA) și va avea propriul ei „cameraman”: un nanosatelit italian care va filma momentul impactului, programat în seara zilei de luni spre marți (ora 02:14, ora României).

„Pe 26 septembrie, o sondă spațială se va ciocni controlat de un asteroid, într-un prim efort internațional de deviere a traiectoriei unui asteroid pentru a testa capacitatea omenirii de a se proteja de asteroizi prin această metodă. România este unul dintre actorii care contribuie la componenta europeană a acestei misiuni”, se arată într-un comunicat al Agenției Spațiale Române (ROSA).

Corpul ceresc care se află în centrul misiunii NASA e numit „65803 Didymos” și e clasificat „potențial periculos”. Acesta e format din asteroidul principal și satelitul acestuia, numit Dimorphos.

65803 Didymos, aflat la 11 milioane de kilometri de Pământ, este ținta misiunii internaționale.

„Sunt doi asteroizi cum sunt Pământul şi Luna dar la o scara mult, mult, mai mică” Mai exact, Didymos are dimensiunea unui munte cu diametrul de 780 de metri iar Dimorphos este „luna” sa, de dimensiunea Marii Piramide din Gizeh, cu un diametru de 160 de metri”, a declara, înainte de lansarea misiunii, directorul ROSA, Marius-Ioan Piso.

Asteroizii nu au fost aleşi întâmplător: majoritatea asteroizilor, cu diametru de peste 1 kilometru sunt, în prezent, uşor de observat şi monitorizaţi. Problema o reprezintă obiectele de dimensiuni mai mici, precum Didymos şi Dimorphos, estimaţi a fi în jur de 30.000 în sistemul solar, greu de depistat şi care, dacă ar lovi Pământul au capacitatea de a distruge oraşe întregi. „În acelaşi timp, din punct de vedere tehnic, trebuie să alegi un corp mic, ca să poţi să îl mişti”, a mai spus Marius-Ioan Piso.

În urma impactului, asteroidul ar putea deveni astfel primul corp ceresc din istorie ale cărui orbită şi caracteristici fizice au fost modificate prin intervenţie umană.

Programul misiunii NASA

17:30 EDT (27 septembrie, 0:30 ora locală) transmisiune live de la sonda NASA DART 18:00 EDT (27 septembrie, 1:00 ora locală) emisiunea live începe, acoperind impactul DART cu asteroidul Dimorphos.

19:14 EDT (27 septembrie, 2:14 ora locală) ora la care este planificat impactul propriu-zis.

20:00 EDT (27 septembrie, 3:00 ora locală) conferință de presă.

ROSA precizează că schimbarea traiectoriei asteroidului deși infimă („o fracțiune dintr-un procent”), dar observabilă.

„Pe 26 septembrie (dimineața zilei de 27, în România), DART va intra în coliziune cu asteroidul mai mic din cadrul sistemului binar Didymos, lovindu-l cu o viteză de 6,6 km/s. Oamenii de știință se așteaptă ca sistemul de asteroizi să își mențină orbita neschimbată în jurul Soarelui. În schimb, asteroidul Dimorphos, cu un diametru de 160m, își va modifica orbita în jurul asteroidului Didymos, cu un diametru de 780m”.

În noiembrie 2024, va porni spre sistemul Didymos misiunea Hera din partea Agenției Spațiale Europene (ESA). Aceasta va evalua „scena crimei” spre finalul anului 2026.

În cadrul misiunii europene Hera, România are o contribuție importantă, prin intermediul a mai mulți reprezentanți industriali și instituționali.

Ţara noastră va contribui la această misiune cu patru companii private şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), care va fi implicat în proiectarea unui altimetru laser necesar misiunii spaţiale. „România este unul dintre partenerii cheie în consorțiul căruia i-a fost acordat contractul, fiind responsabilă, alături de Portugalia, de proiectarea unui altimetru laser, instrument ce va oferi informații vitale pentru navigația autonomă a misiunii. În plus, România va dezvolta unitatea de procesare de imagini, sistemul de conexiuni și echipamentul electronic de testare, contribuind și la sistemul de ghidare, navigație și control (GNC)”, conform unui comunicat ESA.

Editor : Mihnea Lazăr