Exclusiv Victor Costache: Când vine momentul, vine și demisia. Voi rămâne în București atât cât e nevoie
Fostul ministru al Sănătății, Victor Costache, spune că va rămâne alături de echipa Ministerului Sănătății, la două zile după ce a demisionat din funcție. El nu a vrut să vorbească despre motivele plecării sale de la minister, în plină criză Covid-19, dar spune că „nu a părăsit corabia în mijlocul furtunii”.
De ce ați demisionat în plină criză Covid-19?
După cum știți, miniștrii demisionează într-un anumit fel, fac parte dintr-o altă echipă și atunci când vine momentul, vine și demisia. Sunt medic în primul rând, am depus un jurământ și nu am abandonat niciodată un proiect în timpul proiectului. Voi rămâne în linia întâi, voi relua ca medic această criză. Voi rămâne în București atât cât e nevoie.
A fost o demisie sau ați fost împins?
După cum spuneam, miniștrii demisionează într-un anumit fel, nu are rost să intrăm în detalii, e foarte important să ne concentrăm asupra crizei Covid-19, trebuie luate măsuri bune în fiecare zi.
Mulți oameni consideră că ați părăsit barca...
În niciun caz nu am părăsit corabia în timpul furtunii și rămân alături de echipa ministerului dacă va fi în expertiza mea.
Ați avut discuții contradictorii cu cineva?
Sunt momente dificile pentru țară, pentru întreaga Europă, și toți încearcă să ia cele mai bune măsuri.
Informațiile care au ajuns la noi sunt legate de lipsa echipamentelor din spitale și acel proiect de testare în masă a populației din București.
Proiectul de testare în masă a populației din București a fost prezentat în cadrul unui interviu la Pro TV unde am prezentat într-un timp contracronometru mai multe măsuri. Vorbeam de strategia de succes a Coreei de Sud, care a fost integrată în strategia noastră. Cu câteva ore înainte mă întâlnisem cu Adrian Streinu Cercel și validasem un proiect de a testa un eșantion foarte mare, reprezentativ pentru București, e ca la un sondaj de opinie, se ia un eșantion care reprezintă întreaga populație a României. Acest proiect ia un număr de 10.000 de persoane, un număr foarte mare, reprezentativ.
Ați știut toate detaliile proiectului? Au fost comunicări diferite.
Mie mi-a prezentat proiectul pe scurt și încă se mai lucrează la proiect, sunt foarte multe detalii care nu se știu. În faza în care îl știu acum, acesta constă în aceste 10.000 de persoane.
Șiați atunci că nu e vorba de toată populația Bucureștiului?
În acel moment nu știam, validasem proiectul ca unul foarte bun de creștere a capacității de testare, nu știam câte de mare este eșantionul reprezentativ.
Sunt convins că poate fi realizat, noi am reușit să creștem foare mult capacitatea de testare în România. Am pornit de la un singur centru în ianuarie, până atunci nu se știa de această boală, am vorbit cu domnul Streinu Cercel despre Covid-19 prima dată în jurul datei de 31 decembrie, țin minte foarte bine. Primul centru a fost la începutul lui ianuarie, în momentul de față sunt 29 de centre realizate în timp record.
Cum a fost făcută comunicarea privind acest proiect? Unii oameni spun că ați picat într-o capcană. Este așa sau nu?
Mi se pare un detaliu nesemnificativ, suntem într-o criză la nivel mondial, o criză care se răsfrânge asupra populației din România. România e în stare de urgență, credeți că are rost să ne cramponăm asupra detaliilor unui proiect științific care are niște baze foarte bine puse la punct?
De acest proiect a știut și Guvernul?
E un proiect care se stabilise cu o zi înainte, totul se întâmplă foarte repede, suntem Ministerul Sănătății și trebuie să luăm rapid măsuri proactive și așa am făcut în această perioadă și am reușit să fim cu un pas înaintea bolii. Criza Covid-19 a început în același moment pentru toată lumea, momentul T zero a fost în decembrie și acum planeta arată diferit de la o țară la alta, unii ne-am pregătit mai bine, alții mai puțin bine.
Premierul Orban a declarat că sunt povești. Care credeți că e șansa ca el să fie realizat?
Cred că e foarte important să stabiliți aceste detalii cu domnul profesor Streinu Cercel, din experiența pe care o am, cele mai multe din proiectele în care s-a angajat domnul profesor au fost duse la bun sfârșit.
Sunt mulți medici speriați să nu se infecteze. Cum stăm cu echipamentele?
Când a apărut această boală, ne putem gândi că s-a schimbat complet fața medicinei, putem vorbi de o medicină pre și post Covid-19. În decembrie 2019, măștile și echipamentele sterile erau purtate de chirurgi, de anumiți medici și asistente, din anumite secții de boli infecțioase. În momentul apariției Covid-19, s-a schimbat complet fața medicinei, tot personalul trebuie să poarte măști, mănuși și un tip diferit de echipament de protecție, în funcție de expunerea fiecăruia. A apărut o cerere enormă de echipament în populație. Cererea a explodat pe plan mondial. E o boală simplă, dar brutală, care te macină consumând în primul rând rezervele logistice, de aceea am elaborat acest plan în trei faze.
Dacă ne uităm la fazele acestui plan alb, constat în primul rând în dispoziția spitalelor din România mai multe faze. În faza 1 am aliniat spitalele și secțiile de boli infecțioase, cu 2000 de paturi, s-a construit o bază de date cu toate spitalele din România aliniate pe faze.
În niciunul din aceste spitale din faza 1 nu au existat medici și asistente care s-au îmbolnăvit de Covid-19. Vestea bună e că putem învinge această boală dacă respectăm măsurile de protecție. Dacă ne pregătim și ne protejăm eficace nu ne vom îmbolnăvi de Covid-19.
Am aliniat faza a 2-a în care am pus tot ce înseamnă spitale de pneumologie, deoarece majoritatea complicațiilor sunt de tip respirator, la care am adăugat încă 34 de spitale care au fost identificate pe întreg teritoriul românesc, care au fost golite de pacienți și care vor fi ocupate de cei cu Covid-19. Nu trebuie să punem pacienții Covid-19 alături ce ceilalți pacienți.
Nu trebuie să repetăm greșelile altor țări. Asta s-a întâmplat la Suceava, printr-o lipsă de reacție. Sunt spitale care au implementat aceste măsuri și sunt persoane care au continuat să consulte și să opereze ca înainte, de asta s-au îmbolnăvit de sus până jos.
Au fost probeme cu achiziția de echipamente? E acum un control la ONAC.
Noi nu am avut niciun cuvânt de spus în această achiziție, am trimis din ianuarie pentru ordonanță și de la incepututul lui februarie s-a trimis cantitatea de echipamente necesare. Noi am cerut fonduri la Unifarm și am suplimentat fondurile pentru spitale.
Din februarie organizăm videoconferințe cu managerii de spital și au primit toți dispoziții de a-și crește stocurile cu astfel de echipamente și materiale și pentru a veni în ajutorul lor la începutul lui martie am blocat orice înseamnă export paralel.
Am reușit să elaborăm o hotărâre de guvern și Ministerul de Finanțe ne-a ajutat atunci și ne-a alocat 250 milioane de lei pentru toate spialele care îngrijesc pacienți critici. În momentul de față am primit de la Ministerul de Finanțe prin acea hotărâre de guvern și toți banii merg în fondul spitalelor.
Chiar prin decretul prezidențial s-a dat libertate totală directorilor de spital. Sunt unii mai reactivi și alții care așteaptă hârtii. Dacă ei declanșează un proces birocratic e foarte greu să fie ajutați, toată lumea trebuie să fie proactivă și să respecte prevederile și strategia.
Ce le transmiteți medicilor din spitale unde au fost cazuri confirmate care spun că încă nu au echipament?
Trebuie să știm aceste spitale. În momentul de față am reușit să creăm un centru de comandă, avem un întreg sistem de logistică care alocă din stocurile care sunt în plus.
Am oprit orice intervenție non-urgentă la nivelul spitalelor, ca un mesaj ce trebuie adresat pentru tot corpul medical: această boală e provocarea generației noastre, trebuie să fim la înălțime și trebuie să înțelegem că această boală poate fi învinsă.
La ce să ne așteptăm în continuare?
A crescut foarte mult capacitatea de testare. La sfârșitul acestei săptămâni ajung 180.000 de teste PCR care vor fi rapid distribuite centrelor de testare. Vor fi identificați mai mulți pacienți Covid-19. Toți acești pacienți identificați vor fi internați și tratați.
Sindicatele vor care toți pacienții care ajung în spital să fie testați și să fie testat tot personalul medical.
E o inițiativă foarte bună pe care o susținem și vom vedea care vor fi intervențiile chirurgicale și ar fi o indicație foarte bună ca la tot ce înseamnă intervenții chirurgicale să facă un test Covid-19.
Pacienții cu forme ușoare rămân în spital sau sunt trimiși la hoteluri?
E un proiect pilot pe București pe care-l demarează Institutul Matei Balș, iar toți tinerii asimptomatici fără alte boli vor fi transferați la hotel. Acești tineri vor fi monitorizați de la distanță și se va evita supraaglomerarea Institutului Matei Balș.
Câte teste putem face pe zi?
Sunt 29 de centre de testare și probabil capacitatea este de peste 4000 de teste pe zi în acest moment. Odată ce vom avea un număr suficient de teste, se va recalcula și vom avea o cifră exactă la începutul săptămânii viitoare.
Se cumpără aparate de ventilat, s-au distribuit fonduri pentru spitale și de asemenea există 400 de ventilatoare care sunt achiziționate prin Comisia Europeană.
Când vom avea vârful epidemiei?
Probabil undeva după Paște, sfârșitul lunii aprilie, e bine să vorbim cu epidemiologii despre acest lucru.
Fiindcă am depășit 1000 de cazuri trebui să continuăm aceste măsuri – izolare, carantină, testare masivă, pentru a nu avea o creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri.
Au efect măsurile restrictive?
Cred că ne putem da seama cu toții, pentru că suntem departe de zecile de mii de îmbolnăviri din alte țări europene și vă asigur că dacă nu am fi avut un val de veniri din alte țări din Europa - din informațiile pe care le avem, au fost aproximativ 200.000 de cetățeni români intrați în țară - și am fi avut mult mai puține cazuri.
Ce e de făcut în continuare?
Numărul de cazuri va crește de la o zi la alta, suntem conștienți și trebuie să combinăm cele 2 tipuri de îmăsuri, în faza de prespital și în spital și trebuie să fim cu un pas înaintea bolii. Am integrat încă 34 de spitale, centre de dializă, maternități au fost golite și destinate pacienților Covid-19. Treuie să înțelegem că acești pacienți sunt tratați pentru această boală, dar pot face și alte patologii, de asta am luat aceste măsuri.
Ce trebuie schimbat în teritoriu?
În teritoriu trebuie să ajungă mai multe materiale și echipamente de protecție și trebuie ca toate cadrele medicale să fie conștiente de acest pericol.
Credeți că vom ajunge în situația Italiei sau nu?
Deocamdată nu suntem în situația Italiei - și Covid-19 a început în același moment pentru toți, deci nu suntem în situația Italiei, dar putem ajunge dacă nu respectăm strategia.
Ați spus că veți rămâne în București. Ce veți face?
Rămân la dispoziția lor cu expertiza pe care o avem și este foarte important a nu se schimba liniile și întreaga garnitură în acest moment de criză.
Am avut foarte multe reproșuri că nu am comunicat suficient, cu siguranță e așa, dar am preferat să lucrez contracronometru și să las ceva în urma mea. A fost o muncă titanică, unde ne-au ajutat colegii noștri, îi mulțumesc domnului Ciucă și domnului Vela pentru camaraderie și colaborare.
Au fost nemulțumiri legate de spitalele-suport. Sunt spitale care spun că nu sunt pregătite.
Este în natura umană de a ne opune la schimbare, vestea bună că 90 la sută din managerii de spital solicitați să participe au reacționat pozitiv, dar au fost și care nu au vrut și au spus: de ce eu, de ce nu celălat spital. Este foarte important să fim solidari, să lucrăm contracronometru. Toate aceste întârzieri pot duce la elemente de tip Suceava.
Sunt spitale care vor primi ventilatoare, paturi, în ordinea priorității.
Cum va rămâne relația cu premierul de acum înainte?
Cu Ludovic Orban mă cunosc dinaintea acestui mandat, am avut o relație foarte bună și sper să rămână așa și în perioada următoare. Îi voi fi alături pentru orice sfat mi-l va cere.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
