Un singur dosar de hărțuire sexuală a fost trimis în judecată în ultimii doi ani, potrivit unui răspuns transmis de Parchetul General la solicitarea Digi24.ro. Una dintre principalele cauze care îngreunează rezolvarea acestor dosare este lipsa probelor concrete, iar avocații îndeamnă victimele să apeleze „cât mai repede” la autorități dacă se confruntă cu o situație de genul.
Hărțuirea sexuală este tratată de Articolul 223 din Codul penal și presupune „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare”. Comiterea acestei infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.
Un singur dosar de hărțuire sexuală trimis în judecată în 2 ani
Parchetul General a transmis, la solicitarea Digi24.ro, că între 2022 și finalul lunii iunie a anului 2024, un singur dosar ce vizează Articolul 223 din Codul penal a ajuns pe masa judecătorilor. Această statistică vizează toate unitățile de parchet din țară.
În 2022, de exemplu, procurorii au avut pe masă 93 de cauze privind hărțuirea sexuală. Dintre acestea, 31 au fost soluționate, toate fiind clasate. În primele 6 luni din 2024, la nivelul parchetelor au fost 66 de cauze, din care 9 au fost soluționate, toate fiind clasate.
Care sunt motivele?
Lipsa probelor este principalul motiv care îngreunează soluționarea dosarelor de hărțuire sexuală, a indicat avocatul Bogdan Buneci, profesor al Facultății de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București, pentru Digi24.ro.
Un alt motiv indicat de avocații consultați de Digi24.ro este acela că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a victimei, ce trebuie depusă în termen de 3 luni de la comiterea faptelor.
„Le este greu victimelor să depună plângeri sau acționează la o distanță foarte mare în timp - atunci nu se încadrează în termenul de 3 luni și se clasează dosarul”, a explicat Vladimir Ignat, avocat colaborator ANAIS, asociație care promovează egalitatea de gen și protejarea drepturilor femeilor.
În acest context, Vladimir Ignat îndeamnă victimele „să acționeze cât mai repede” dacă se confruntă cu un astfel de caz și, în măsura în care se poate, să obțină cât mai multe probe audio-video, fie pe cont propriu, fie apelând la autorități.
„Trebuie să acționeze cât mai repede ca să se poată lua măsuri (...) În mod sigur, hărțuitorul o să continue să hărțuiască, așa că dacă se adresează organelor de poliție, de la al doilea gest nepotrivit, pentru că de acolo începe hărțuirea - trebuie să existe o repetiție - dacă se adresează organelor de poliție, acestea pot organiza flagrant, să pună tehnică specială, să filmeze, ca să obțină probe (...) Dacă sunt colegi de față (n.r. În cazul în care hărțuirea sexuală se petrece la locul de muncă) trebuie să fie indicați ca martori, că au obligația să dea o declarație”, a adăugat avocatul.
Cele trei condiții care trebuie îndeplinite
La nivel tehnic, după cum au explicat avocații consultați de Digi24.ro, trebuie să fie îndeplinite trei condiții pentru a vorbi despre infracțiunea de hărțuire sexuală, așa cum apare în Codul penal. Prima este că favorurile de natură sexuală trebuie să fie pretinse în mod repetat.
De exemplu, în cazul unui bărbat acuzat de hărțuire sexuală după ce a vorbit la telefon cu o femeie de două ori la intervale scurte de timp, în aceeași seară, judecătorii au considerat că nu e îndeplinită condiția de „caracter repetat”.
Intimidarea sau umilirea victimei și existența relației de muncă (sau „similară”) dintre hărțuitor și victimă sunt celelalte două condiții care trebuie îndeplinite.
„Ce se ințelege uzual prin hărțuire sexuală nu e o faptă nepedepsită, ci mai degrabă prin alte mecanisme civile/de dreptul muncii/contraventionale, altfel oamenii vor crede că pot să hărțuiască sexual persoane dacă nu îndeplinesc una dintre condiții (de exemplu cea de relație de muncă)”, a explicat un alt avocat consultat de Digi24.ro.
Ce s-a întâmplat în cazul Bulai?
Un alt aspect important în ceea ce privește infracțiunile de hărțuire sexuală este că în Codul Penal, când hărțuitorul are statut de funcționar public, intră sub incidența Articolului 299, care vizează „Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual” și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, potrivit unei interpretări din Lege5.
Acesta este și cazul sociologului Alfred Bulai, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), acuzat că în ultimii zeci de ani ar fi hărțuit sexual mai multe studente. După publicarea investigației Snoop, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a deschis un dosar penal pentru folosirea abuzivă a funcției în scop sexual și a început audierile în cursul zilei de luni, 8 august. Între timp, Alfred Bulai a fost dat afară din SNSPA.
În contextul cazurilor de hărțuire sexuală din universități, cum ar fi și cel publicat de Rise Project la începutul anului, în care a fost implicat Horea Bădău, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, ministrul Educației a anunțat că „sesizările care vizează fapte cu caracter penal, spre exemplu hărţuirea, vor fi transmise direct la procurori şi la poliţie”.
