Ultima zi de donații pentru Cumințenia Pământului. Soluția propusă de Banca Națională
Astăzi, 30 septembrie, este ultima zi a subscripţiei publice pentru cumpărarea de către stat a „Cuminţeniei Pământului”, statuia lui Constantin Brâncuşi.
Moştenitorii familiei Romaşcu au cerut iniţial 20 de milioane de euro, iar în urma negocierilor s-a ajuns la suma de 11 milioane. Guvernul Cioloş spera să strângă din donaţiile publicului 6 milioane, dar a stâns doar un milion.
Cele mai multe opinii, inclusiv ale adversarilor politici, merg în direcţia achitării diferenţei tot de la bugetul de stat.
De la Banca Naţională vine însă altă sugestie. Bogaţii României trebuie să completeze diferenţa, aşa cum făceau elitele cultivate de altădată.
Ideea subscripţiei pentru 6 milioane din cele 11 a apărut în primăvară şi a venit din partea ministrului Vlad Alexandrescu. Ministerul Culturii nu avea fonduri, iar Ministerul de Finanţe oferea numai cinci milioane.
„E o ruşine această subscripţie publică. Pentru că m-a oprit lumea de pe stradă şi mi-a spus: Ce, aţi ajuns că cereţi de la oamenii de pe stradă, sunteţi cerşetorii şi ai comuniştilor? Cine v-a deposedat, ăla trebuie să vă despăgubească, nu oamenii de pe stradă. Nu a avut dreptate?”, spune Dinu Viloiu, nepotul inginerului Romașcu, moștenitor al Cumințeniei Pământului.
„Confiscarea a fost un act reprobabil al unei epoci în care care statul era un stat stalinist. Reparația acestei confiscări s-a făcut printr-un act al justiţiei româneşti care le-a retrocedat statuia. Revenim la punctul 0”, arată Mihai Ghyka, secretar de stat în timpul negocierilor pentru cumpărarea Cumințeniei.
„Atunci când ministrul Vlad Alexandrescu a venit cu această iniţiativă, guvernul a fost extrem de entuziast. Pentru că presupunea un efort de solidaritate. Şi un exerciţiu de solidaritate pe care probabil că nu l-am făcut niciodată. Dincolo de sumă, este important numărul celor fac aceste donaţii. Sunt deja zeci de mii de oameni care au donat de la 1 leu la 100 de mii de euro. Numărul donatorilor este la fel de important ca şi suma. Sigur că nu numărul celor care donează va cumpăra sculptura, ci suma va trebui să fie plătită. Dar numărul arată că această solidaritate în jurul unor valori care au stat la baza campaniei e importantă”, este de părere fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
Şef al Secţiei de Arte, Arhitectură şi AudioVizual a Academiei, Răzvan Theodorescu spune că lucrarea lui Brâncuşi trebuie cumpărată, dar că subscripţia publică e cel puţin o eroare:
„Într-o ţară populată de oameni inteligenţi, această acţiune se plasează între prostie şi ridicol. Este o acţiune guvernamentală pe care n-am înţeles-o. Unii au considerat-o o mânărie. Această împărţire între Guvern şi populaţie. Milionarii noştrii sunt 99% nişte inculţi, dacă cineva ar face un 1%, l-aş pune pe George Becali, ar face un asemenea gest nu ar câştiga nimic din punct de vedere al publicului, pentru că publicul larg nu o să aplaude niciodată. Tanţa şi Costel, electoratul român nu va aplauda niciodată un asemenea gest. Noi trebuie să facem, Guvernul trebuie să facă şi în felul ăsta rămâne ceva bun de la acest guvern”, a declarat fostul ministru al culturii.
Răzvan Theodorescu aminteşte o declaraţie a guvernatorului Băncii Naţionale făcute în primele zile de septembrie, la un eveniment „Dilema Veche”:
„Donația noastră este către buget. 80% din profit e la buget, deci dumneavoastră, care ați fost aplaudat, puteți spune că din cei 80% care îi dam bugetului și care sunt nu 5 milioane de euro, ci sunt câteva sute de milioane de euro, să se ia cei cinci milioane și să cumpere Cuminţenia Pamântului”, spunea Mugur Isărescu.
Prin lege, Banca Naţională nu mai poate finanţa proiecte culturale, explică Adrian Vasilescu. Trimite 80% din impozitul său pe profit în bugetul statului, dar nu poate dona 1 leu. Numai Ministerul de Finanţe poate decide ca, din cele 300 de milioane venite de la BNR în 2016, aproape şase milioane să fie cheltuite pentru „Cuminţenia Pământului".
La banii publici s-au gândit şi parlamentarii. Cum subscripţia abia a strâns un milion, ei au depus o iniţiativă prin care toţi banii pentru Cuminţenia Pământului să vină de la bugetul la care contribuie şi bogaţii, şi sărmanii. Dar, spune Adrian Vasilescu, a venit momentul pentru generozitate.
„Suntem la BNR, aici a căpătat impuls puternic o tradiţie. Palatul Vechi este construit prin grija şi eforturile întemeietorului acestei instituţii, Eugeniu Carada. Ei bine, acest om de afaceri din România, din banii lui, din banii lui, a finanţat Războiul de Independenţă 1877-78. Nu a cumpărat o statuie, a finanţat un război. Pesimiştii ar pune că independenţa era o cauză legitimă, nu şi o statuie de o frumuseţe discutabilă... Şi cultura acestei ţări, în condiţiile în care se constată decăderi din acest punct de vedere, este o cauză la fel de importantă. Există colecţionari, din moment ce există licitaţii, oameni bogaţi care şi-au angajat experţi care să îi sfătuiască. Bogaţii au grijă de activele lor între care intră şi opere de artă. Aici însă ar fi vorba de un activ care intră în averea ţării. Eu cred că mai e timp ca oamenii bogaţi ai ţării să aibă o tresărire de orgoliu. Pentru o tresărire de orgoliu şi o zi este de ajuns”, arată Adrian Vasilescu.
„În privinţa Cuminţeniei Pământului, știu că există foarte mulţi cetăţeni care se întreabă de ce trebuie să dea bani pentru Cuminţenia Pământului, cu argumentele pe care le cunoşteţi. Îmi permit să spun că este un preţ foarte mic pe care îl plătim şi că statul român ar trebui să se considere mulţumit că plăteşte puţin pentru dezastrul şi furtul care s-a făcut vreme de 50 de ani din averea cetăţenilor ţării”, subliniază Mădălin Hodor, cercetător CNSAS, specializat în analiza nomenclaturii comuniste.
Cuminţenia Pământului este unică. Brâncuşi lucra în serii, pe ea a sculptat-o o singură dată. Iar numele ei românesc este intraductibil.
Întreaga poveste a "Cuminţeniei Pământului" o puteţi afla în această seară, începând cu ora 21:00. Digi 24 va difuza un documentar realizat de Elena Vijulie în care veţi cunoaşte familia care a recuperat sculptura de la Muzeul Naţional de Artă, în urma unui proces care a durat nouă ani.
Vizionați AICI varianta scurtă a documentarului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
