Analiză Transilvania, noul „El Dorado” românesc. De ce caută românii viața de „dincolo de munți”

Pe la 1530, conquistadorii spanioli au început să caute un tărâm imaginar despre care auziseră că are străzile pavate cu aur pentru că metalul atât de prețios pentru ei era de prisos în zonă. Erau mânați de ideea de avuție și nu mai țineau cont de nimic. Pentru ei, El Dorado exista și trebuia găsit! Cinci secole mai târziu, un El Dorado prinde o altă formă și la noi. După ce „mitul” București a căzut, un altul răsare – Transilvania, locul în care oamenii spun că viața curge altfel.

Țara de dincolo de munți

Desfășurată, Transilvania ocupă 102.000 km pătrați din cei 230.000 km pătrați ai țării. Deci, da, dacă împărțim România în două e aproape jumătate. O zonă în care, de-a lungul istoriei, culturile s-au amestecat, tradițiile s-au păstrat, iar oamenii au trăit altfel. Peste 7 milioane de persoane locuiesc aici. Români, maghiari, nemți, francezi, ortodocși, catolici, protestanți, bogați sau săraci. Fiecare își lasă amprenta în acest mix pe care acum mulți în pun pe lista de „must have”.

Cum îți dai seama cel mai bine că oamenii își schimbă opțiunile? Când vor să se mute în zona respectivă! Piața imobiliară din Ardeal a atins acum cea mai bună perioadă a sa din ultimii 30 de ani. Asta înseamnă că există ofertă, dar mai ales, că există cerere.

Un studiu recent al SVN România arăta că vânzările de locuințe din primele șapte luni ale acestui an au crescut față de perioada similară din 2019 cu 25,5% în Cluj-Napoca și 24,5% în Sibiu. Cele două orașe sunt acum principalele piețe imobiliare din Transilvania. În plus, la Oradea, numărul de locuințe noi livrate este dublu față de anul trecut, iar în Alba-Iulia creșterea este de 85%, un record absolut!

Explozie a preţului locuinţelor

De altfel, specialiştii de pe piaţa imobiliară spun că niciodată în ultimele trei decenii nu a fost o creştere atât de mare a pieţei de locuinţe din Transilvania.

Dragos Vîlceanu, expert în imobiliare: Aceste oraşe au fost foarte mult timp ignorate. Marii dezvoltatori imobiliari au avut ca focus Bucureştiul. În momentul în care Capitala a ajuns la un echilibru, la o saturaţie, iar dezvoltatorii s-au dus cu investiţiile imobiliare mult în afara oraşului, a trebuit să facă pasul peste Carpaţi.

Cluj-Napoca este polul dezvoltării construcţiilor rezidențiale. Oraşul are nevoie de spaţii locative pentru a absorbi zecile de mii de angajaţi care s-au mutat în zonă în ultimul deceniu. Companiile de IT sunt principalul vector de atragere a forţei noi de muncă, dar să nu uităm că în jurul Clujul s-a dezvoltat şi o importantă piaţă de tehnologie. Oamenii care se mută în Cluj-Napoca au nevoie de locuinţe, iar dezvoltatorii au venit în număr mare în zonă.

Dragos Vîlceanu, expert în imobiliare: Ardealul rămăsese puţin în urmă. Era normal să se întâmple asta. Dacă administraţiile locale încurajează acest lucru, investitorii simt imediat trendul şi trebuie să construiacă apartamente care vor fi cumpărate de cei care se vor muta în oraşele respective.

Asta a adus în orașe firme mari, care oferă salarii pe măsură. Implicit, mulți tineri din țară sau străini au venit să muncească și să locuiască aici. La fel se întâmplă și în Oradea sau Sibiu, orașe care găzduiesc importante centre automotive, cu zeci de mii de angajați. Oamenii au nevoie de locuințe, sunt dispuși să plătească, iar piața le oferă ceea ce au nevoie.

Viața universitară are și ea un impact major în piața imobiliară, mai ales pe cea a chiriilor. Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari universități din țară, dacă nu chiar cea mai mare, iar alte centre universitare importante, de la Sibiu, Brașov, Arad sau Oradea atrag zeci de mii de studenți.

Șerban Țigănaș, arhitect, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: Personal am resimțit fenomenul migrației din perspectiva studenților pe care îi avem în universitate, care, dacă acum circa douăzeci de ani erau în mare parte clujeni, cu timpul au devenit în marea majoritate proveniți dintr-o arie de recrutare extinsă, care depășește județele limitrofe și întreaga Transilvanie. O fotografie relevantă este cea pe care o poți face oricând pe stradă sau în parcările publice, observând numerele de înmatriculare ale autovehiculelor, care sunt într-o proporție semnificativă din alte județe, multe extracarpatice. Un foarte mare număr dintre aceștia găsesc mult mai ușor locuri de muncă încă din facultate sau imediat după, în locul în care au studiat, fixându-se acolo. Unii cumpără locuințe încă din studenție, pentru a economisi chiria, transformând-o într-o rată de credit și astfel piața imobiliară e foarte activă.

Dezvoltatorii construiesc și pentru ei. Dar și profită! Prețurile apartamentelor și chiriilor au explodat! În Cluj-Napoca, metrul pătrat construit a depășit 1.300 de euro, peste cel din București, iar chiriile sunt comparabile cu cele din Capitală. Apartamentele de două camere se vând, în medie, cu 60.000-70.000 euro, iar cele centrale din Sibiu depășesc 200.000 euro, de exemplu.

Prinți și exploratori în Transilvania rurală

Nu toți sunt atrași, însă, de marile orașe. De exemplu, anul trecut s-a construit mai mult în jurul Sibiului, decât în oraș. Chiar și liniștea specifică ardelenilor nu e chiar...liniște în marile orașe, așa că doza maximă de viață în tihnă poate fi găsită acum... la țară. Iar când promotorii satului transilvănean sunt fiul reginei Marii Britanii și unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de travel din lume, atracția devine maximă.

Românii încep să se viseze mici prinți Charles, îmbătrânind la umbra unui copac sau în pridvorul unei case vechi săsești, restaurată ori vreun Charlie Ottley care explorează munții și dealurile. Viscri, Criț, Biertan, Mărginimea Sibiului, Sighișoara sau alte micuțe localități din Ardeal sunt mai des în lista lor de căutări decât Magheru, Victoriei, Piața Unirii sau Kiseleff.

Dragostea prințului Charles pentru Viscri este arhicunoscută. Moștenitorul Coroanei britanice a făcut din micuța localitate un nume cunoscut peste tot în lume, iar cererile pentru locuințe similare sunt acum la mare căutare.

De curând, exploratorul britanic Charlie Ottley, cel care a produs seria de succes Wild Carpathia a decis să cumpere în apropiere de Brașov, la Șirnea, o veche casă de lemn, cu tot cu hambar și o suprafață de 6000 de metri pătrați. Un vis pe care îl avea încă din 2013.

Charlie Ottley, realizator Wild Carpathia, pentru Digi24: Nu voi schimba nimic, doar voi face niște reparații. Acesta este paradisul, priveliștea este uimitoare. Șirnea ar putea deveni al doilea Viscri. Este unul dintre ultimele locuri de acest fel din Europa.

O astfel de reclamă făcută regiunii nu are cum să te lase indiferent!

Șerban Țigănaș, arhitect, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: Fenomenul migrării în mediul rural este mult mai prezent odată cu modernizarea drumurilor și mai ales cu apariția muncii de acasă, on-line, bineînțeles odată cu creșterea calității serviciilor de telecomunicații și internet și cu ieftinirea lor. Există deja sate pitorești în care cei care au achiziționat o a doua locuință, sau s-au mutat definitiv pot să devină majoritari și să aibă un cuvânt de spus în comunități și administrație

Toate drumurile duc la... Cluj

Chiar și într-o viață de tihnă tot ai nevoie să te deplasezi...rapid. România are puțin sub 1.000 km de autostradă construiți în 30 de ani. Dar o bună parte din ei tranzitează această zonă. Un alt mare avantaj al Transilvaniei! Nu avem încă o autostradă care să brăzdeze România de la vest la est, dar avem finalizate sau în lucru două șosele de mare viteză care străbat regiunea.

A1, te duce de la Sibiu până la Arad. Pe traseu, putem să virăm dreapta, iar de la Sebeș vom merge în curând, tot pe autostradă la Alba-Iulia și Cluj-Napoca. Din Cluj se va ajunge ușor și rapid în Târgu-Mureș și, în câțiva ani Clujul va fi legat tot prin autostradă de Oradea și granița cu Ungaria. Ba chiar de la vama Borș 2 vom ajunge pe autostradă direct până la Oceanul Atlantic! Rețeaua de drumuri rapide a dus deja la dezvoltarea regiunii, iar în viitor va fi un criteriu important de alegere pentru oameni și investitori.

Marketing ardelenesc

Imaginile fac cât o mie de cuvinte, iar în lumea modernă, imaginea aduce bani. Și turiști. La finalul lunii august, județul Bistrița-Năsăud a devenit primul din țară care are un brand de județ. „Poarta Transilvaniei” i-au spus cei care vor să promoveze județul sub acest nume, iar despre clipul de promovare Charley Ottley a spus că este „minunat, ca o gură de aer proaspăt”. Astfel de strategii de marketing sunt extrem de necesare și pot fi o carte câștigătoare. Oamenii au înțeles că trebuie să valorifice frumusețile locale și să le „vândă”. Căutați clipul pe internet, aruncați un ochi peste el, o să vă pună pe gânduri, în sensul bun!

Cultura nu este băgată la dubă

Tot marketing este și ceea ce s-a produs în jurul vieții culturale, una dintre cele mai bine reprezentate din România și care merge pe trei paliere: muzică, film, teatru.

Muzică - Untold și Electric Castle atrag în fiecare an la Cluj-Napoca și Bonțida peste 200.000 de tineri. Untold a câștigat deja notorietate uriașă și a fost inclus în topul celor mai bune festivaluri de muzică din Europa.

Film - Tot la Cluj-Napoca, cu o tradiție mai veche decât festivalul unde Armin van Buuren mixează până la 7 dimineața pe Cluj Arena este TIFF. Primul festival internațional de film de lungmetraj din țara noastră a ajuns deja la a 19-a ediție!

Teatru - Iar dacă vorbim de scenă și actori, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu s-a remarcat rapid și a devenit un reper pentru artiști din întreaga lume. Prima ediție a avut loc încă din 1991! Iar în 2005 a fost motorul care a adus Sibiului, doi ani mai târziu, titlul de Capitală Culturală Europeană. FITS a devenit cel mai important festival de artele spectacolului din România și al treilea din Europa!

Vremea, factorul-surpriză

Da, vremea poate influenţa într-o măsură mai mare decât era anticipat alegerea unui loc de trai. Iar Transilvania are câteva particularităţi care îi conferă un avantaj important. Nu este nici prea cald, nici prea frig, iar arcul Carpatic acţionează ca nişte mănuşi care protejează întreaga regiune, spune climatologul Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu, climatolog ANM: Datorită condiţiilor locale din România, felului în care arcul Carpatic modulează circulaţiile atmosferice de scară mai mare, putem avea manifestări diferite ale vremii în zonele din interiorul arcului şi în vest faţă de estul, sudul ţării. România este un caz foarte interesant pentru că factorii locali sunt foarte diverşi. Arcul Carpatic poate să împartă ţara în două din acest punct de vedere. Tipul de sol şi reţeaua hidrografică foarte bogată influenţează şi ele fenomenele meteo diferite.

Deocamdată, lucrurile par să se fi așezat pe o pantă favorabilă pentru această provincie istorică. Zeci de ani, România se împărțea în ceea ce este dincoace și dincolo de munți, iar „provincia” era văzută ca suma acelor zone de unde toată lumea își dorește să vină în Capitală. Ora exactă se dădea la București, iar toate drumurile duceau aici. Numai că, paradigmele se schimbă, iar Capitala începe să își piardă interesul în dauna „țării dintre munți”.