Exclusiv Tibi Ușeriu, după Yukon Arctic Ultra: „Se poate tot ce vrem să facem. Dacă noi nu vrem, atunci nu se poate”
Ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu a reușit încă o performanță excepțională. Doar el și un elvețian au putut să termine anul acesta competiția Yukon Arctic Ultra, supranumită „Cursa infernală de la Cercul Polar”. Tibi Ușeriu a trecut linia de sosire joi, în jurul orei 21:00, ora României, iar vineri, a intrat în direct prin telefon la Digi24 și a povestit ce aventuri a avut în această nouă experiență extraordinară pe care a trăit-o.
La câteva ore de la terminarea ultramaratonului arctic, Tibi Ușeriu se simțea încă în inerția cursei infernale: „Eu încă sunt în cursă, n-am prea reușit să dorm, mă tot trezesc, așa, și mă uit să văd unde mi-i săniuța, să o iau la treabă și încă mai am un pic de recuperat pe partea asta, dar îmi revin, încet, îmi revin. Măcar am dormit într-un pat și am putut să mă hidratez, să mănânc și e deja un pas mare”, a declarat Tibi Ușeriu la Digi24.
Care au fost cele mai grele momente ale cursei?
„Am avut destul de multe probleme pe partea asta tehnică, pentru că chiar dacă ai fost de atâtea ori aici, tot timpul mai ai nevoie de ceva sau ai uitat ceva. Am avut foarte mari probleme pe partea de nutriție. Din ce cauză, nu mai știu nici eu. Am făcut o alergie la proteina pe care eu o foloseam, pentru că nu poți să cari multă mâncare. Cari, dar nu poți să duci imens cu tine pentru o săptămână și atunci încerci să ai prafuri dintr-astea și am făcut o alergie la proteina respectivă și nu am mai putut să o beau și atunci a început greutatea pentru mine: am avut probleme cu stomacul și de-acolo au început toate, așa, una după alta. După care, e o problemă destul de mare, pentru că dacă nu ai energie, o să-ți fie frig, pentru că nu ai energie să-ți încălzești corpul și atunci tot a trebuit să mă opresc, să fac focul, să mă încălzesc și pe partea asta am pierdut puțin timp, așa. Dar să nu uităm că și Fabian Imfeld (elvețianul care a câștigat cursa - n.r.) este un sportiv și am tot respectul. Eu am fost pe urmele lui și am văzut prin ce-a trecut și... tot respectul. A fost mai bun”, a declarat, cu fair-play, Tiberiu Ușeriu.
A fost tentat vreo clipă să renunțe?
Ultramaratonistul spune că în ciuda dificultăților, nu a fost tentat să renunțe.
„Nu, de data aceasta nu, pentru că nu era nicio problemă de sănătate. Pentru mine personal, eu deja am câștigat nu locul 1, am câștigat toate locurile posibile, pentru că eu anul trecut, la kilometrul 100 am fost oprit din cauza degerăturilor și am avut degerături de gradul III, adică mi-au fost pregătite degete pentru amputare, am fost luat cu elicopterul, dus, ținut pe toată perioada cursei într-un spital de recuperare de aici și mai în glumă, mai în serios, eu zic: câteodată ți-e greu să te întorci când ai uitat becul aprins, dar să te întorci într-un loc unde ai avut o traumă, așa, mai micuță, și să o iei de la început.
Eu zic că am avut curajul să mă întorc înapoi pentru proiectul pentru care am venit, pentru că noi am vrut să promovăm și Via Transilvanica cu ocazia asta, și să iau de la început un traseu - pe care știam deja ce mă așteaptă - asta a fost pentru mine foarte important. Dacă ți-e rău, dacă participi la un semimaraton, OK, te oprești, pentru că durează foarte puțin, dar într-o cursă atât de lungă, îți trece și răceala, își trec și durerile de stomac, îți cam trece tot. Trebuie doar să perseverezi un pic pe partea asta și tura asta n-a fost nicio clipă când m-am gândit: gata, mă opresc, pentru că ce? Mă doare puțin stomacul, mă opresc? Nu, mergem mai departe, trece! N-o să fiu poate primul, n-o să fiu unde vreau eu acolo, sus, dar termin cursa și cu asta basta!” - a explicat Tibi Ușeriu la Digi24.
Ce mesaj a vrut să transmită Tibi Ușeriu?
„Să știți că are o foarte mare legătură cu partea asta cu ce facem noi în România, Via Transilvanica. Canada are un trail care traversează dintr-o parte în alta. Este o competiție de trail, de alergare, de mers cu sania și a avut și o legătură foarte bună cu ceea ce noi facem acolo, cu Via Transilvanica, cu cărarea asta pe care noi vrem să o terminăm pentru România și în primul rând pentru noi, ca să ne cunoaștem noi țara. Și atunci poate la un moment dat n-o să mai trebuiască să venim să alergăm pe aici sau să vizităm alte țări să facem trail-uri dintr-astea, putem să ne facem trailul nostru și cred că acesta a fost un mesaj pe care eu am vrut să-l transmit în primul rând: că dacă vrem cu adevărat, se poate, dacă la alții se poate, se poate și la noi și cred că așa am vrut să trag și un semnal: că trebuie, trebuie doar să facem. Dacă noi nu vrem, atunci nu se poate. În rest, se poate tot ce vrem să facem” - transmite ultramaratonistul.
Nu-l mai recunoștea telefonul
Telefonul lui Tibi Ușeriu funcționează cu recunoaștere facială și la un moment dat, într-un punct de control, a vrut să-și sune fratele și a constatat că aparatul nu-l mai recunoaște - era transfigurat, oboseala era acumulată, era umflat puțin.
„Oboseala te schimbă enorm de mult, chiar dacă efortul nu. Mai te doare ceva, e normal. Și acum am degerături, dar nu ce am avut de exemplu anul trecut. Nu scapi într-o cursă de genul ăsta. Deși anul acesta am început destul de ușor, au fost minus 14 grade la plecare, doar că în următoarele două-trei zile s-a răcit destul de tare și am ajuns la minus 40 de grade pe timp de noapte și ziua minus 35 - minus 30, ceea ce, pe o durată de 40 de ore deja dăunează foarte mult, oricât ai fi de bun cu echipament și tot”, spune Tibi Ușeriu.
Cum e să vezi atât de multă zăpadă în jur?
Încerci la un moment dat să nu te mai gândești la chestia asta. Încerci să-ți ții cărarea, să-ți ții traseul, care e destul de bine marcat. Doar în zonele unde nu sunt păduri este un pic o problemă cu orientarea, pentru că nu mai vezi nimic și atunci începi să te orientezi, dar în rest este un traseu foarte bine marcat, pentru că pe acest traseu se ține cursa cu sănii trase de câini, care pleacă undeva din Alaska și se termină undeva aici, în Yukon. Deci, nu este o problemă mare pe partea de orientare”, a povestit Tibi Ușeriu.
Pericole pe drum? Fugărit de un ren!
„La ședința tehnică rangerii ne-au spus că sunt urși, dar probabil că dorm, pentru că e destul de rece, sunt lupi, dar să vă faceți probleme doar din cauza renilor. Și-am zis: da, bine, renii! Dar renii sunt o problemă, pentru că sunt foarte mulți, circulă în turme de câte 70-80-100. La un moment dat m-am întâlnit cu unul, s-a oprit în cărare, s-a uitat la mine, m-am uitat la el. Rangerii au spus: bă, lăsați-i, că pleacă. Și el nu mai pleca. Și am început să arunc cu bățul meu după el și el în loc să plece, a luat-o după mine și a trebuit să o iau eu prin pădure, să fug de el. Dar în rest, nu, animalele sunt destul de - sunt, am văzut - dar sunt destul de blânde, n-au nicio treabă”, a povestit Tibi.
Va participa din nou la anul
Întrebat dacă s-a gândit cumva să repete experiența, Tibi Ușeriu a răspuns fără ezitare: „Dar bineînțeles! Deja m-am înțeles cu elvețianul: ne vedem anul viitor, la cursa lungă. Îmi iau revanșa și până atunci îmi mai îmbunătățesc și eu echipamentul, ca să fiu la nivelul lui”, a spus Tibi Ușeriu.
Legătura cu fanii a păstrat-o prin intermediul fratelui său. Tibi are un telefon prin satelit și a stabilit cu Alin o oră, ca să se audă câteva minute la telefon în fiecare zi. A fost singurul mijloc de comunicare pe drum. În punctele de control - trei pe întregul traseu - există și acces la internet, dar nu prea e timp să te ocupi de așa ceva, de obicei trebuie să dormi două-trei ore, durează până te schimbi, până îți usuci hainele, până mănânci ceva, până te pregătești, nu-ți permiți să stai foarte mult, a explicat la Digi24 Tibi Ușeriu.
Yukon Arctic Ultra. Cursa infernală
- Am terminat monstrul! și-a anunțat fratele, pe Alin, Tibi Ușeriu, joi seara.
- Cum a fost ultima parte?
- Cred că a fost cea mai grea. A fost zăpadă foarte multă. Dar când știi că vine finalul, tot e mai ușor.
Sunt primele cuvintele rostite de Tibi Ușeriu într-o discuție la telefon cu fratele său, la finalul unei curse infernale, pe care și-a dorit să o termine cu orice preț. 482 de kilometri în șase zile, 23 de ore și puțin peste 13 minute sunt cifrele unei aventuri extreme, într-un mediu ostil, cu temperaturi care au ajuns chiar și sub minus 50 de grade.
„Mai am vreo 100 km. Mă apropii de punctul 8. Nu cred că arată cel mai bine acum. M-am săturat de pădurile astea. Cât sunt de frumoase, la un moment dat, nu le mai suport” - mărturisea el când parcursese deja aproape 400 de km din drum.
În cele aproape șapte zile, cursa sportivă a devenit una a supraviețuirii, mai ales că au fost provocări neașteptate la fiecare pas. „Sălbaticia e așa. E un spectacol. E superb. Cei care urmăriți cursa asta, e nebună, chiar e nebună! Am crezut că le-am văzut pe toate” - le-a spus Tibi Ușeriu admiratorilor.
Concurenții s-au orientat singuri în sălbăticie și s-au odihnit doar în anumite puncte stabilite pe traseu. N-au lipsit, însă, momentele de cumpănă.
Alin Ușeriu: Ești cel mai tare! Mie chiar mi-a plăcut. A fost o cursă specială.
Tibi Ușeriu: Și pentru mine a fost specială. M-a distrus. N-am mai mâncat proteina aia, că vomitam de la ea. Emoțional m-a făcut praf. Praf și pulbere m-a făcut.
Cu toate dificultăţile, Tibi Ușeriu s-a declarat mereu încrezător să treacă linia de finiș, impulsionat și de eșecul de anul trecut, când a fost nevoit să abandoneze cursa din cauza degerăturilor suferite la picioare. Acum, a ajuns cu bine la final.
„A fost o experiență... Am crezut că le-am văzut pe toate la celelalte pe care le-am făcut la 6633, dar nu, aici a fost o experiență, nici nu se compară cu nimic din toate punctele de vedere. Mi-au făcut acum check-ul, şi acum am două degerături, dar sunt mici. Mi-au făcut cu tot, cu inimă, cu tot, sunt perfect” - a anunțat Tibi Ușeriu.
Ediția din acest an a ultramaratonului Yukon Arctic Ultra a fost câștigată de elvețianul Fabian Imfeld. Ușeriu și adversarul său au fost singurii concurenți care au încheiat cursa, dintre cei 21 care s-au aliniat la start.
Cine este Tibi Ușeriu
Născut în 1973, românul Tibi Uşeriu este singura persoană din lume care a reuşit să câştige de trei ori la rând cel mai dur maraton din lume, Ultra 6633.
Performanţa sa a stârnit admiraţia tuturor, dar puţini ştiu că Tibi Uşeriu are o poveste de viaţă incredibilă, demnă de un film de aventuri.
Dezvăluirile despre drumul său în viaţă, de la infractorul care a evadat din două închisori şi a fost vânat de Interpol şi până la sportivul de anduranţă care este astăzi, au fost făcute chiar de Tiberiu Ușeriu, într-o carte pe care a lansat-o în 2017. El spune că a scris această carte pentru a se împăca cu propriul trecut.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
