The Economist: Orașul din România care s-a transformat din „cimitir industrial” în motiv de mândrie pentru locuitori

Publicația The Economist dedică un articol Clujul, pe care îl numește „orașul cu care România se poate lăuda” și analizează modul în care acesta s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, în ciuda faptului că, după căderea comunismului, Clujul ajunsese un „cimitir industrial”.

„Clujul, un oraș din Transilvania, îi arată unei țări intrate la apă cum poate să se dezvolte”, începe articolul din The Economist.

Publicația notează că, deși din 1990 până azi, 3-4 milioane de români au emigrat peste hotare, în căutarea unui trai mai bun, Clujul a reușit să își crească populația, cu toate că și el se confruntă cu un deficit al forței de muncă.

La 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, însă recent Comisia Europeană a criticat guvernul pentru regresele în reforma anticorupție. Infrastructura și sistemul public de sănătate sunt la pământ, iar Deloitte situează România pe ultimul loc în UE la capitolul calitate vieții.

În aceste condiții, în mod surprinzător, în Transilvania există un oraș în care oamenii se simt mândri. Clujul este unul dintre cele două orașe ale României a cărui populație crește, în loc să scadă. Clujul a ajuns deja prea mic pentru cei 450.000 de locuitori ai săi. Așa că anul viitor încep construcțiile pentru 200.000 de locuințe noi. Inima orașului este reprezentată de cei peste 100.000 de studenți, dintre care 3.000 sunt străini, un fenomen rar într-o țară în care tinerii preferă să plece la studii în străinătate.

După căderea comunismului, Clujul era un „cimitir industrial”, spune Călin Hintea, de la Universitatea Babeș-Bolyai. Primarul de atunci și-a petrecut mandatul instigând la revoltă împotriva minorității maghiare, așa că abia în 2007 Clujul a început să se dezvolte, când primarul Emil Boc, împreună cu Călin Hintea au făcut un plan strategic de dezvoltare municipală.

Planul prioritiza centrele universitare înaintea fabricilor. Așa se face că acum Clujul este sediu pentru 1.350 de companii de IT și pentru 20.000 de ingineri și dezvoltatori de software, în creștere de la 12.000 câți erau în 2014.

La cinci ani de la ascensiunea sa spectaculoasă, Clujul a început să își atingă limitele. O cincime din populația aptă de muncă a României a plecat peste hotare. Și Clujul se confruntă cu un deficit al forței de muncă și cereri de salarii tot mai mari. Wouter Reijers, un afacerist olandez, spune că își plătește angajații din IT dublu fațá de acum cinci ani. Ín construcții, situația este și mai drammatică. Fără muncitori din Vietnam în oraș nu s-ar mai putea construi nimic.

Între timp, în centrul vechi al Clujului, unde clădirile care stăteau odinioară să se prăbușească au fost frumos reabilitate, au început să apară cafenele și restaurante noi. Însă industria înfloritoare din IT a dus la explozia prețului pentru cumpărarea sau închirierea locuințelor, mai scrie The Economist.