Tatăl unuia dintre tinerii morţi în clubul Colectiv: Amenzile au ajuns şpagă mascată

Preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, Eugen Iancu, apreciază că ar trebui să existe o lege care să prevadă în mod clar condiţiile în care un spaţiu public poate fi utilizat, deoarece aplicarea amenzilor pentru lipsa autorizaţiilor nu reprezintă o soluţie, având în vedere că în locul respectiv se menţine riscul producerii unei tragedii.

Citește și: #Colectiv, 3 ani. Marșul Chitarelor, organizat marți seara în București, pentru comemorarea victimelor

"Aceasta este o capcană în care statul român trăieşte de 30 de ani. Întotdeauna a folosit Garda Financiară sau ANAF pentru a culege bani, ca să ne plătim pensiile şi salariile. La fel, sunt folosiţi pompierii. Nu trebuie să înăsprim controalele. Trebuie să dăm o lege foarte clară, prin care să fie stabilite condiţiile în care un spaţiu public poate funcţiona. Degeaba ne ducem şi dăm amenzi din trei în trei luni. Uitaţi-vă că apar periodic incendii. În momentul în care avem un incendiu într-o fabrică, într-un atelier, într-un magazin, într-un mall, imediat apare pompierul care spune: 'Ăştia funcţionau fără autorizaţie. Le-am dat o amendă acum o săptămână, acum o lună'. În felul acesta, statul vrea să scape de fapt de responsabilitate. Şi aici întrebarea mea este de ce Dumnezeu plătim taxe şi impozite, dacă de fapt statul nu e în stare de nimic, decât să dea nişte aşa-zise amenzi, care reprezintă de fapt o şpagă? Este şpaga mascată pe care statul o ia de la cetăţeni. Te lasă să faci ce vrei tu, într-un spaţiu în care oricând se poate întâmpla o tragedie, iar de acea tragedie statul se spală pe mâini. De ce? Pentru că ţi-a dat o amendă de 2.000-3.000 de lei. Este o absurditate. Nu, statul trebuie pur şi simplu să facă o lege clară, pe care să o pună în aplicare", a declarat Iancu pentru Agerpres.

Eugen Iancu a vorbit de asemenea despre importanţa exerciţiilor de evacuare contracronometru din şcoli, spitale sau malluri, cel puţin o dată pe an. El a atras atenţia şi asupra faptului că spitalelor româneşti le lipseşte parţial dotarea necesară pentru recuperarea medicală a răniţilor, dar şi că aceste unităţi se confruntă în continuare cu pericolul infecţiilor nosocomiale.

"Se împlinesc trei ani mâine de la data incendiului. Trei ani în care răniţii noştri încearcă, se zbat să se recupereze cât mai mult se poate, pentru că 100% nu vor mai fi niciodată, din păcate. Asta se poate face, parţial, şi la noi în ţară, pentru că avem specialişti buni. Ceea ce ne lipseşte nouă este, parţial, dotarea pentru ceea ce le trebuie lor acum din punct de vedere al recuperării, deoarece în cazul unui eveniment, în cazul unor pacienţi noi cu arsuri - aici suntem zero. (...) Ce ne lipseşte nouă la ora asta este siguranţa că în momentul în care te duci să îţi faci o operaţie nu te infectezi iarăşi cu nosocomiale, iar din păcate asta este o problemă valabilă în toate spitalele româneşti, indiferent că sunt private, indiferent că sunt de stat. Cu siguranţă, pericolele sunt mai mari în spitalele de stat, pentru că sunt mai vechi, cu mobilier mai vechi, cu personal, din păcate, în multe locuri, care nu a înţeles că e elementar să te speli pe mâini, să utilizezi echipament de unică folosinţă. Toţi pacienţii arşi au nevoie de izolare. Fără piele, pericolul este foarte mare ca organismul să se infecteze. Din fericire, oarecum, peste etapa aceasta ai noştri au trecut. Au în continuare o perioadă lungă de urmat.

Din păcate însă, pot să vă spun că unii au renunţat, s-au săturat de operaţii, de anestezii, de drumuri, de durere. Este dificil să fii în pielea lor", a declarat Eugen Iancu.
În ceea ce priveşte dosarul Colectiv, el a apreciat că în ultimii trei ani "nu s-a întâmplat mare lucru", procesul fiind amânat cu "motivaţii ridicole". Eugen Iancu a adăugat că noul judecător, care a decis ca procesul să nu se reia de la zero, "pare mai serios şi mai punctual", dar a menţionat totodată că până în prezent a avut loc doar o primă înfăţişare.

"În trei ani nu s-a întâmplat mare lucru. Au fost câteva anchete la început. Unele dintre ele, din păcate, sub semnul întrebării, pentru că nu avem garanţia că probele de aer s-au luat aşa cum trebuie. Nu avem nici măcar garanţia că probele de ţesut luate din copiii noştri la autopsie s-au luat aşa cum trebuie. După trei ani e foarte greu să poţi să vii să spui: da, acum suntem mai optimişti, că s-a schimbat judecătorul. Ce pot să vă spun este că judecătorul dinainte a fost o catastrofă, şi-a bătut joc efectiv de dosar, pentru că să stai opt-nouă luni doar ca să porţi corespondenţa cu un italian şi cu doi spanioli, pentru că ba nu aveam traducător de italiană, ba nu găseam nu ştiu ce adresă... Nişte motivaţii ridicole. Pentru asta s-a pierdut aproape un an. De unde ar veni un pic de optimism? Din faptul că acest judecător pare mai serios şi mai punctual, mai ordonat. Dar trebuie să vedem ce se întâmplă în timp. Deocamdată a fost doar o primă înfăţişare. Acesta este un proces care va dura ceva şi ne-am dori tare mult ca procesul să nu fie influenţat de politic. Ne-am dori să avem într-adevăr o justiţie liberă, o justiţie care să îşi respecte statutul şi care să merite respectul nostru, al cetăţenilor", a spus el.

Iancu a făcut referire şi la proiectele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, care a lansat în acest an cartea educativă pentru copii "Lupta dintre apă şi foc - O lecţie de supravieţuire în caz de incendiu" şi a semnat un protocol de colaborare cu Primăria Capitalei şi Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Ioan", pentru construirea unei maternităţi în curtea unităţii medicale.

"Ne dorim să avem acţiuni în ceea ce înseamnă prevenţia, educaţia în şcoli, pentru că s-a dovedit că în incendiu copiii noştri au murit şi din cauză că nu au ştiut cum să se comporte în acest caz. Şi de asta am considerat noi că trebuie să începem cu educaţia de la cei mai mici, care trebuie să ştie ce au de făcut în caz că izbucneşte un incendiu acasă sau la şcoală. Ei trebuie să ştie câţiva paşi mici, pe care să îi înveţe foarte bine şi să poată să îi pună în aplicare. În ceea ce priveşte maternitatea, acesta este un proiect greu. Într-adevăr, am reuşit să obţinem terenul, am semnat acel protocol. Greul de-abia acum începe, pentru că trebuie să găsim finanţarea, această maternitate trebuie construită din bani privaţi, din bani pe care noi ar trebui să reuşim să îi strângem de la companii. Există o asociaţie care reuşeşte să facă lucruri fantastice la ora aceasta, în construcţia unui spital de oncologie, la Marie Curie. La rândul nostru, am dori să reuşim să construim o maternitate, pentru că noi credem că ar fi cel mai important pas pe care l-am putea face în memoria copiilor noştri. Va fi dificil, dar eu sper să reuşim, cu ajutorul lui Dumnezeu", a mai precizat el.