Ministrul Mediului Tanczos Barna critică din nou Primăria București și primăriile de sector pentru că nu au luat măsuri în privința poluării și spune că încă așteaptă de la municipalitate planul pentru îmbunătățirea calității aerului. Bucureștiul se mișcă foarte greu și este nevoie de mai multă implicare, a subliniat el.
Comisia Europeană şi Ministerul Mediului încă aşteaptă Planul de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului (PICA) din partea Primăriei Capitalei, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna.
"În ceea ce priveşte infringementul (pe calitatea aerului, n.r.) în cazul celor cinci oraşe (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara şi Cluj, n.r.), trebuie să ştim faptul că pe PM10 Bucureştiul este deja condamnat şi aici Comisia Europeană şi ministerul aşteaptă măsurile concrete din partea autorităţii publice locale, pe Planul de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului (PICA). Acest PICA provizoriu nu a apărut nici până în ziua de astăzi. Din câte am înţeles, există un contract pentru servicii de elaborare a PICA pe termen lung în cazul Bucureştiului, dar nu am primit nici până ziua de astăzi acest plan de îmbunătăţire a calităţii aerului.
Autoritatea publică locală trebuie să ia măsurile de reducere a poluării şi pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
Am avut multe întâlniri la nivelul Bucureştiului, cu primăriile de sector şi cu Primăria Generală pe două teme: gestionarea deşeurilor - una dintre cele mai grave probleme la nivelul Capitalei şi pe tema calităţii aerului. Am avut întâlniri şi cu celelalte municipii, personale şi Zoom.
În urma acestor întâlniri, majoritatea dintre aceste oraşe s-au mişcat şi lucrurile se duc într-o direcţie bună. Bucureştiul se mişcă foarte greu, acesta este adevărul, pe partea de calitate a aerului. Este nevoie de mai multă implicare şi de mai multe rezultate la nivelul Capitalei", a afirmat Tanczos Barna, citat de Agerpres.
Ministrul a dat ca exemplu pozitiv oraşele Braşov, Cluj şi Iaşi, unde autorităţile publice locale au luat măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului.
"Avem şi exemple pozitive. Avem cinci oraşe - Bucureştiul şi celelalte patru - Iaşi, Timişoara, Braşov şi Cluj, care pe NOx (oxizii de azot, n.r.) sunt într-o fază de punere întârziere. Dar celelalte patru oraşe, de exemplu, cu excepţia Timişoarei, au PICA în implementare, au măsuri concrete de reducere a poluării la nivel local, la nivelul autorităţii publice locale şi au şi rezultate, pentru că atât în Braşov, cât şi în Cluj, cât şi în Iaşi, analizele şi monitorizarea arată că s-a redus poluarea cu NOx şi datele sunt certe şi arată foarte clar că, de exemplu, în cazul Braşovului, dacă s-a schimbat mare parte a flotei de autobuze cu autobuze electrice, apar şi rezultatele pozitive.
În cazul Clujului au fost implementate restricţii cu privire la accesul în anumite zone prin străzi unice, prin creşterea preţului parcării în centru şi cu măsurile care vizează traficul în oraş au reuşit să obţină reducerea poluanţilor poluării cu NOx. Deci se poate, se pot lua măsuri.
Şi în cazul Iaşiului se constată o îmbunătăţire. Dacă sunt măsuri implementate, dacă sunt măsuri ferme luate şi decizii luate la nivelul primăriei, lucrurile pot merge într-o direcţie bună", a explicat ministrul Mediului.
Comisia Europeană a decis, pe data de 14 mai 2020, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acorda patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de Executivul comunitar.
Scrisoarea de punere în întârziere reprezenta, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, iar dacă România nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, Comisia Europeană putea decide să trimită un aviz motivat.
În 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 - 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.
Editor : G.M.
