Studiu. Cum s-a răspândit coronavirusul în România. „Infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau proximitate fizică”

Circulația noului coronavirus în România a fost, până acum, „extrem de limitată”, din punct de vedere spațial sau geografic. De asemenea, numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul țării a fost și el, unul scăzut, ceea ce indică faptul că infectarea „a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată”, conform unui studiu al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București.

Un grup de cercetare din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, a analizat primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România. Modelarea statistică s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spațiul public, de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare (contagiune).

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

„Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene (e.g., Spania sau Italia). Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunțat primul caz de infectare”, se arată în studiul realizat de Universitatea București.

Cercetătorii au precizat că, „indiferent de magnitudine, creșterea numărului de cazuri manifestă o tendință exponențială”.

Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:

(1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;

(2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.

(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic (vezi Figura 2)

(4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată (vezi Figura 2).

(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în

România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români.

„Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menținerea virusului în interiorul rețelelor personale ale persoanelor infectate”, se arată în studiul Facultății de Sociologie.

Editor web: Mihnea Lazăr