De mai bine de 30 de ani, zidul împarte, nu doar simbolic, Sfântu Gheorghe în două. De o parte, o zonă curată, cu blocuri îngrijite. Dincolo de gard, case pricăjite, aproape una cu pâmântul, sărăcie, mizerie și noroi.
„Gardul de beton înalt de doi metri a fost ridicat în anii '80 și desparte locuitorii maghiari de cei de etnie rromă”, relateaza Ruxandra Morar, reporter Digi24 Brașov.
Anunţul Primăriei i-a nemulţumit pe locuitorii maghiari, care spun că o dată cu dărâmarea zidului, nu se vor mai simţi în siguranţă.
„Dărâmă gardul, imediat țiganii intră în bloc și nu se lasă la oamenii să se odihnească. Degeaba parchează mașinile! Sparge, fură acumulatorii, roțile”, spune un localnic.
„Mai bine altul, decât să îl dărâme. ...E problemă da, toată lumea ştie ce probleme sunt aici..”, adaugă alt localnic.
De cealaltă parte a zidului, rromii spun că eliminarea gardului este un mare ajutor. Evită să vorbească despre discriminare, dar nu uită de ea.
„Pompierii dacă arde o casă aiciea. Ieri a fost o casă să ardă și n-a băgat aici pompierii că n-a încăpat ", spune un rom.
„Ungurii, românii și în partea asta locuiește țiganii și nu vrem să fim așa ca să fim împărțiți”, spune Ruzsa Pal, vicepreședinte Asociația Rrromilor Amenkha, Sf. Gheorghe.
Autoritățile locale au în vedere un plan de reabilitare a zonei care prevede, pe lângă înlocuirea gardului din beton cu un gard viu și asfaltatarea străzilor din zonă. Lucrările vor începe la vară.
„Acolo nu există asfalt, drumul va fi asfaltat și desigur o să fie o linie, un gard viu să spunem, pentru că trebuie să delimităm partea unde joacă copiii și partea unde circulă mașinile. Dar nu va fi un zid psihic, un zid fizic, care să împartă în două comunitatea noastră”, declară Tischler Ferenc, viceprimar Sfântu Gheorghe.
Primăria a fost somata încă din 2006 de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării să dărâme zidul, dar a refuzat pe motiv că gardul îi proteja pe localnici de animalele romilor şi de scandaluri.