Urmările cutremurului. Fațade prăbușite, atacuri de panică
Cutremurul din noaptea de vineri spre sâmbătă s-a resimțit puternic în mai multe orașe din țară, inclusiv în București. A fost cel mai mare seism de anul acesta din România, cu o magnitudine de 5,3. S-a produs însă la o adâncime de aproape 90 de kilometri. Directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a subliniat că mecanica acestui seism a fost „ciudată”, indicând o ruptură nord-est și semănând cu mecanica unui cutremur cu magnitudine 6,9 care s-a produs în 1990. Pagubele au fost minore, dar spaima a fost destul de mare.
Zece secunde a durat cutremurul de vineri spre sâmbătă noapte, cel mai puternic produs în acest an în România. Unda seismică pornită din Vrancea a fost resimţită în patru ţări vecine - în Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria şi Serbia. 13 oameni au ajuns la spital după ce au suferit atacuri de panică. Un singur pacient a fost internat - un tânăr din Iaşi, care a sărit pe fereastră. Imediat după cutremur, locuitorii din Bucureşti au înroşit liniile dispeceratului 112. Cei mai mulţi nu pentru a cere intervenţia ambulanţei, ci pentru a afla cum trebuie să reacţioneze - să rămână în case ori să iasă în faţa locuinţei. La Iaşi, cutremurul a dat jos bucăţi dintr-un palat construit la începutul secolului al XX-lea, care nu a fost consolidat niciodată.
IAȘI. Cutremurul de noaptea trecută s-a simţit puternic la Iaşi. Seismul a afectat una dintre clădirile importante ale orașului, o construcție de patrimoniu, care nu a fost niciodată reabilitată. Ornamentele balconului au căzut, iar bucățile desprinse din clădire nu au rănit, din fericire, pe nimeni. Zece oameni au ajuns, totuşi, la spital. 12 persoane au suferit atacuri de panică, iar două s-au rănit ușor în timp ce încercau să iasă din locuințe.
Bucăți de cărămidă dintr-o construcție de la începutul secolului al XX-lea s-au desprins și au căzut în centrul orașului Iași. Palatul Braunstein nu a fost niciodată reabilitat, pentru că n-au fost găsite suficiente fonduri, costurile fiind estimate la 20 de milioane de euro. După seism, zona a fost împrejmuită.
„A căzut în timpul seismului...am venit să investigăm și noi, de curiozitate. (...) Astfel de situații ne-au pus în pragul unor întrebări . Ar trebui să fim un pic mai pregătiți”, spune un localnic.
„Cred că trebuia împrejmuită zona înainte. Nu s-a luat nicio măsură în privința asta. Sunt clădiri istorice, ar trebui totuși consolidate, avut grijă mai mare de ele...dacă era în timpul zilei era un pericol, pe acolo trec mulți oameni”, completează un șofer.
„Aici e tot timpul trafic, tot timpul. Cel puțin eu trec de două ori pe zi pe aici. E periculos! Și veche clădire stă de foarte mult timp cu prelata asta, dar văd că nu se face nimic”, spune o femeie.
Cutremurul s-a simțit puternic în tot orașul, dar cel mai mult s-au speriat cei care locuiesc în blocurile cu risc seismic. Autorităţile spun că 140 de clădiri riscă să se prăbușească în cazul unui cutremur puternic.
„Aici, la geam. (Reporter: A căzut?) Da, o bucățică acolo și acolo sus”.
„A început să zdrăngăne geamurile și de la vitrină, de la bucătărie. Și apoi a fost un moment când a fost tare, s-a mișcat el, nu numai geamurile”.
„Picioarele mi s-au înmuiat, așa, și n-am mai putut merge. Așa, o zguduitură, zgomot de bibelouri din vitrină, așa”.
„S-a simțit destul de tare, foarte periculos. A durat câteva secunde , chiar ne-am panicat, au fost câțiva colegi care au suferit atacuri de panică”.
„Au fost solicitări pentru acordarea de îngrijiri medicale și transport la spital a două persoane care prezentau traumatisme minore și s-au înregistrat apeluri pentru 12 persoane care au suferit atacuri de panică”, a declarat pentru Digi24 căpitan Silvia Bolohan, purtător de cuvânt ISU Iași.
Una dintre persoanele care au ajuns la spital este un bărbat care locuia la parter și a sărit pe fereastră în timpul cutremurului.
BRĂILA. Trei cazuri de atac de panică au fost semnalate la numărul unic de urgență 112 în județul Brăila, în urma cutremurului din noaptea de vineri spre sâmbătă, a declarat pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al ISU Brăila, lt.col. Ștefan Stoian.
În municipiul Brăila, cutremurul s-a simțit destul de puternic, locuitorii din centrul istoric al orașului, unde clădirile sunt foarte vechi, unele din ele având bulină roșie, ieșind panicați în stradă.
BACĂU. Cutremurul s-a resimțit destul de puternic; nu s-au înregistrat victime și nici pagube materiale importante
Potrivit taximetiștilor aflați în zonă, marile blocuri din centrul municipiului s-au zguduit vizibil câteva secunde și s-au auzit câteva strigăte de spaimă.
Mai multe persoane au ieșit în stradă.
Cutremurul s-a resimțit destul de puternic pe toată suprafața județului, dar nu s-a înregistrat niciun apel pe serviciul telefonic 112 care să solicite sprijin nici imediat după cutremur, nici ulterior. Nu avem victime omenești și nici pagube materiale, a declarat pentru Agerpres căpitanul Andrei Grecu, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bacău.
Nici la Prefectura județului nu s-au semnalat probleme din partea primăriilor ca urmare a cutremurului.
CRAIOVA. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat pe o rețea de socializare că, în urma cutremurului din noaptea de vineri spre sâmbătă, în Craiova nu a sunat nimeni la telefonul cetățeanului.
Purtătorul de cuvânt al ISU Dolj, Florin Cocoșilă, a declarat pentru Agerpres că la numărul de urgență 112 nu a fost primit niciun apel pentru intervenții ca urmare a cutremurului cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter ce a avut loc sâmbătă dimineață la orele 02,11, în zona Vrancea.
GIURGIU. Purtătorul de cuvânt al ISU Giurgiu, Cristian Virag, a declarat că seismul înregistrat în noaptea de vineri spre sâmbătă s-a simțit și în județul Giurgiu, dar, din primele estimări ale inspectoratului, nu au fost înregistrate pagube materiale.
El a spus că și în Giurgiu sunt clădiri cu risc seismic, printre acestea numărându-se fosta clădire în care a funcționat Prefectura Giurgiu sau fostul institut de proiectări, dar acestea au fost scoase din uz și nu sunt folosite în acest moment.
La Giurgiu au fost înregistrate situații când bucăți mari de tencuială s-au desprins de pe unele clădiri și au fost montate panouri de avertizare pentru populație, una dintre aceste clădiri fiind chiar actualul sediu în care funcționează Consiliul Județean și Prefectura Giurgiu. Această clădire a fost sediul BNR și, potrivit constructorilor, a fost proiectată să reziste la un cutremur de 8,5 grade pe scara Richter, dar a fost placată cu marmură și aceste bucăți se mai desprind de pe fațada clădirii, zona fiind avertizată pentru trecători.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
