Despre un tunel care să străpungă dealul Tâmpa se vorbeşte în Braşov din 1940. Lucrările au început atunci, dar au fost abandonate din cauza izbucnirii războiului. Ideea a fost reluată în 1979, când s-a făcut şi un plan. Dar a rămas pe hârtie.
Un capăt al tunelului este în Valea Cetăţii, un cartier al Braşovului cu peste zece mii de locuitori. Toate cele trei variante ale proiectului vorbesc despre galerii cu lungimi între 920 şi 1290 de metri, săpate pe sub dealul Tâmpa şi despre o altă ieşire, spre centrul istoric al Braşovului.
În prezent, cea mai scurtă legătură între centrul oraşului şi Valea Cetăţii este o stradă îngustă şi foarte înclinată. Aglomeraţia şi zecile de tamponări care se petrec acolo, iarnă de iarnă, sunt doar câteva din problemele pe care le-ar rezolva tunelul.
Un alt proiect la care autorităţile încă visează este construirea unei linii de telegondolă care să lege oraşul de Poiana Braşov. În prima propunere, traseul are o lungime de şapte kilometri şi porneşte din vestul oraşului.
Una din variantele de traseu pentru telegondola spre Poiana Braşov porneşte din acest loc, situat în vestul Braşovului. Avantajele zonei sunt spaţiul suficient pentru crearea unui număr ridicat de locuri de parcare şi apropierea faţă de traseul viitoarei autostrăzi
Într-o altă variantă, traseul telegondolei are 8,8 kilometri şi porneşte din zona Gării Centrale. Punctul forte este panorama superbă.
Primăria are, atât pentru tunel, cât şi pentru linia de telegondolă, doar studiile de prefezabilitate.
Autorităţile din Braşov vor să solicite finanţare europeană pentru cele două proiecte, care cu siguranţă nu vor deveni realitate prea curând.