Turismul din podgorie, raritate în România

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Aşezaţi în bănci ca la şcoală, zeci de viitori specialişti în licori fine analizează culoarea, mirosul şi gustul vinurilor româneşti. Este tot ce poate oferi turismul viticol din România. În Italia de exemplu, acest tip de turism aduce vânzări de 30% din producţie numai la poarta cramei.

„Ei pot să vină cu avionul până la Iaşi, aşa cum aţi văzut şi dvs, drumul din oraş şi până la cramă poate să fie destul de greu”, declară Florin Bărhălescu, administrator firmă turism.

„Vor să cunoască soiurile pur româneşti: fetească albă, fetească regală. Pe ale lor, chardoneuri şi sovignonuri le cunosc,” spune Diana Olteanu, administrator cramă.

„Există un turism eono-spa se numeşte în care se fac tratamente cu produse derivate din vin, sunt creme, loţiuni care provin din uleiuri, din sâmburii de struguri. Asta înseamnă valorificarea până la capăt,” adaugă Cătălin Păduraru, director general International Wine Contest.

Românii însă nu folosesc aceste oportunităţi. Abia acum încep să nutrească speranţe că vor atrage turişti care vin în locuri deja cunoscute.

Ionuţ Paraschiv, directorul unui propucător de vinuri: „Avem turişti germani care vin în Deltă, Delta este aproape de noi.”

Vecinii din Republica Moldova spun că cerere ar fi. Peste 5.000 de români trec anual pragul celei mai mari crame din Europa, care este lângă Chişinău. La noi, domeniul se dezvoltă timid, cu conferinţe şi ieşiri de o zi organizate de companii pentru angajaţi.

Ştefan Timoft, somelier: „Vinul trebuie să îl mirosim, să căutăm aromele. Fructe, fructe supracoapte, floralitate destul de multă, să fie plăcut în nas.”

Aproximativ 100 de lei de persoană costă o vizită şi o degustare de vinuri într-o cramă din România. Enoturismul are potenţial să aducă peste 500.000 de vizitatori în zone printre cele mai pitoreşti, din Dobrogea până în Banat, spun specialiştii.