Organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii românilor din diaspora cred că numărul mic al celor care s-au înscris pentru votul prin corespondenţă este cauzat de faptul că multora dintre ei le este teamă de ANAF şi consideră că intenţia de modificare a legii înainte de alegeri este tardivă.
Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) au organizat marţi o dezbatere cu tema „Măsuri proactive pentru eficienta organizare a alegerilor parlamentare 2016 în străinătate”, discuţiile vizând proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi a Legii nr.288/2015 privind votul prin corespondenţă.
Proiectul de act normativ prevede trei modificări esenţiale: posibilitatea completării listei de secţii de votare înfiinţate la propunerea Ministerului de Externe, pe baza evaluărilor obiective, posibilitatea de a utiliza la toate secţiile de votare liste suplimentare şi posibilitatea transmiterii cererii de înscriere şi prin poşta electronică, ceea ce uşurează procesul de înscriere, relatează News.ro.
Iniţiatorii documentului au precizat că nu doresc modificări profunde, ci doar rezolvarea unor probleme punctuale.
„Am pornit cu toţii la acest demers întrucât analiza noastră a condus la concluzia că ne aflăm într-o situaţie în care pot apărea probleme serioase în exercitarea dreptului de a alege dacă nu sunt îndepărtate două obstacole pe care le-am identificat, respectiv un număr considerabil mai mic, drastic chiar, de secţii de votare în diaspora, dacă prevederile legii actuale nu sunt modificate, şi îngrădirea posibilităţii de a vota pe liste suplimentare acelor cetăţeni care se află într-o localitate, dar nu sunt înscrişi expres în registrul electoral. Pornind de la aceste două obstacole, justificarea demersului nostru a ţinut seama şi de constrângerile pe care ni le impune contextul în care ne aflăm, preelectoral şi dificultatea de a modifica un text legislativ înaintea unor alegeri”, a declarat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor.
Societatea civilă consideră că acest demers este tardiv şi că autorităţile ar fi trebuit să facă ceva cu mult înainte de luna august.
Preşedintele FADERE, Daniel Ţecu, a arătat că ar fi dorit ca la dezbatere să participe şi cei care au făcut actuala lege.
„Mi-ar fi plăcut să fie şi cineva din comisia electorală, adică cei care au făcut legea. Aş fi vrut să înţeleg de ce au făcut o lege atât de proastă şi dacă au făcut-o în mod intenţionat”, a spus Ţecu.
El a subliniat că a tras un semnal de alarmă imediat după apariţia legii, spunând că românii nu se vor înscrie pentru votul prin corespondenţă, iar măsurile luate abia acum sunt prea târzii.
Acesta a arătat că ideea de registru electoral este foarte bună şi pentru cei care stau în străinătate şi a sugerat că cei din diaspora ar trebui şterşi de pe listele din România, pentru a fi eliminate fraudele.
„Încurajez românii să se înscrie în registrul electoral şi să fie şterşi din ţară. Registrul electoral ar trebui să rămână pentru totdeauna. Românii ar trebui să fie înscrişi şi prin contact cu consulatele atunci când vin să facă un document la consulat, să fie înscris în registru”, a spus Daniel Ţecu.
Totodată, el a solicitat autorităţilor române să explice clar faptul că registrul electoral nu are nicio legătură cu partea fiscală, precizând că acesta este motivul pentru care mulţi din românii din diaspora nu s-au înscris.
Ministrul delegat a precizat că ideea că Fiscul va ajunge la datele românilor din străinătate dacă aceştia se înscriu în registrul electoral este doar o "legendă urbană”.
„Datele din registrul electoral sunt folosite exclusiv pentru alegeri, pentru nimic altceva. Această temere nu are niciun temei legal şi nici în realitate”, a explicat demnitarul.