Taxă ilegală, dar tolerată. Cum sunt penalizaţi cei care nu intră în sindicat

Andreea Nicolae Laurentiu Mihu Data actualizării: 12.10.2016 13:32 Data publicării: 10.08.2016 12:13

„Contribuția de sindicat se reține și la cei care nu sunt membri, conform CCM”, explica în 2008, pe portalul educațional SEI, un director adjunct de liceu mai tânărului său coleg de breaslă. Au trecut opt ani de atunci și, după cum se vede, situația nu s-a schimbat. Lună de lună, nemembrilor de sindicat din unele unități medicale sau de învățământ li se opresc niște bani. Între 0,3% și 1% din salariul de încadrare sau din venitul brut, după cum a vrut sindicatul de acolo. De fapt, este un fel de penalizare pentru neintrarea în sindicat. Adică, oamenii plătesc bani la sindicat - ceva mai puțin decât membrii, e drept -, dar nu beneficiază proporțional de drepturi.

Obligația, prin contractul colectiv de muncă

„În contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate de către sindicate în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni, printr-o clauză expresă, ca salariaţii asupra cărora se întind efectele contractului colectiv de muncă negociat, alţii decât membrii USSB, să plătească o contribuţie pentru desfăşurarea negocierilor colective, care să nu fie mai mică de 0,6% din salariul de încadrare, dar care să nu depăşească valoarea contribuţiei sindicale”, se prevede în Contractul Colectiv de Muncă încheiat de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București cu Uniunea Sindicală Sanitas București pentru anii 2015-2017. Contractul se aplică în 19 spitale din Capitală, inclusiv Colentina, Cantacuzino, Colțea sau Victor Babeș. În continuare, în contract scrie că banii plătiți de nemembrii USSB „urmează a forma un fond separat utilizat pentru negocierile colective, aplicarea contractului colectiv de muncă, precum și în alte scopuri stabilite prin acordul părților”.

Alt contract colectiv de muncă, de data aceasta încheiat între Direcția de Sănătate Publică Maramureș și Uniunea Județeană Sanitas Maramureș, tot pentru perioada 2015-2017, aplicabil salariaților din opt spitale, plus personalului propriu al Direcției. Obligația pentru nemembri este prinsă tot la art. 9, alin. 2, în formulare aproape identică.

Mai departe, obligația este inclusă în contractele colective de muncă încheiate de conducerile spitalelor/școlilor. Un exemplu: contractul încheiat pentru 2016-2017 de conducerea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara și sindicatul din unitate. Un alt exemplu: contractul încheiat de conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și sindicatul „UNIO”, valabil pentru 2014-2015 (vezi facsimil, la sfârșitul textului). Aceeași obligație, alt procent, de 0,3% din salariul de încadrare minim.

Evident, exemplele pot continua cu spitale din rețeaua Ministerului Transporturilor, direcții generale de asistență socială și protecția copilului, institute de medicină legală, institute de cercetare, etc.

Reținerea apare sub diferite nume, pentru că, sub presiunea criticilor, liderii sindicali au dat dovadă de imaginație și au numit în fel și chip cotizația de nemembru. De pildă, la Iași, s-a mers pe varianta „contribuție CCM” (cum ar veni, contribuție pentru contractul colectiv de muncă).

Cum s-a ajuns aici

Obligația plății unei contribuții de către nemembrii de sindicat, inclusă în contractele încheiate la nivel de ramură sau de unitate, a avut acoperire, un timp, chiar în contractul colectiv de muncă unic la nivel național. Este vorba de CCMUN pe anii 2007-2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 5 din 29 ianuarie 2007. Contractul prevedea, la art. 103, că „în contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate de către sindicate în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni, printr-o clauză expresă, ca salariaţii asupra cărora se întind efectele contractului colectiv de muncă negociat, alţii decât membrii de sindicat, să plătească o contribuţie pentru desfăşurarea negocierilor colective, care să nu fie mai mică de 0,6% din salariu, dar care să nu depăşească valoarea contribuţiei sindicale”. A se observa că prevederea a fost preluată, aproape mot-a-mot, în contractele de muncă la nivel de ramură sau de unitate.

După expirarea CCMUN pe anii 2007-2010 și denunțarea lui de către una din organizațiile semnatare, părțile - stat, sindicate, patronate - nu au mai reușit parafarea unui nou contract unic la nivel național. Deși nu mai există vreun contract unic național de circa șase ani, obligația plății cotizației de nemembru a fost inclusă în continuare în multe contracte încheiate la nivel de ramură, respectiv de unitate. Lucru cu atât mai inexplicabil cu cât Legea dialogului social (adoptată în mai 2011) spune, la art. 3 alin. (3), că „nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau să nu se retragă dintr-o organizație sindicală”. Iar Codul Muncii prevede (art. 169 alin. 1) că „nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege”.

Cât despre argumentul „contractul colectiv este legea părților”, invocat de sindicaliști, dar și de unii angajatori, acesta ar avea valabilitate dacă și salariații nemembri de sindicat ar fi participat, direct sau prin reprezentanți, la negocieri și ar fi semnat contractul respectiv de muncă.

Precedente în instanță

Pe lângă prevederile Legii dialogului social și Codului Muncii, există verdicte ale instanțelor de natură să arate că angajatorul nu are dreptul să rețină din salariu vreo cotizație/contribuție nemembrilor de sindicat.

De pildă, Curtea de Apel Timișoara a decis, în 2008, că Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara nu este obligat să rețină salariaților care nu sunt membri de sindicat o contribuție lunară de 0,6% din salariu, așa cum solicitase Uniunea Județeană Sanitas Timiș. Arătând că reținerea cotizației pentru sindicaliști se face în baza acordului acestora, magistrații au precizat că „aceeași regulă trebuie aplicată și în cazul salariaților nesindicaliști” (decizia nr. 1417/2008).

La rândul său, Curtea de Apel Bacău a decis, în octombrie 2009, că este ilegală reținerea unei contribuții din salariul nemembrului de sindicat din mai multe motive. Printre acestea, faptul că, potrivit Codului fiscal și legilor speciale, doar reținerile pe statul de plată pentru CAS, șomaj, asigurări de sănătate și impozit pe venit nu cer imperativ acordul scris al salariatului. Pe cale de consecință, „pentru celelalte rețineri se cere acordul scris, prealabil al salariatului”, se arată în decizia magistraților (nr. 1484/2009).

Ministerul Muncii: Clauză lovită de nulitate

Cum toate contractele colective de muncă ajung spre înregistrare la Ministerul Muncii, digi24.ro a solicitat un punct de vedere pe subiect instituției conduse de Dragoș Pîslaru. Potrivit Ministerului Muncii, contractele colective de muncă constituie lege între părți cu o condiție: să fie încheiate cu respectarea dispozițiilor legale.

„Clauzele contractelor colective de muncă pot stabili drepturi și obligații numai în limitele și în condițiile prevăzute de lege, astfel cum prevede art. 132 din Legea dialogului social, iar potrivit art. 142 din același act normativ, clauzele cuprinse în contractele colective de muncă care sunt negociate cu încălcarea prevederilor art. 132 sunt lovite de nulitate”, se arată în răspunsul Ministerului Muncii. Or, după cum am arătat mai sus, Codul Muncii spune clar cum poate fi operată vreo reținere salarială, iar Legea dialogului social reglementează libertatea de a face sau nu parte dintr-un sindicat, prevăzând suplimentar că reținerea cotizației de sindicat se poate face doar „la cererea organizației sindicale și cu acordul membrilor acesteia”.

La solicitarea digi24.ro, Ministerul Educaţiei Naţionale a precizat că, deşi s-au prelungit de drept, până la data de 13 noiembrie 2016, contractele colective la nivel de sector (Învăţământ Preuniversitar, respectiv Învăţământ Superior şi Cercetare), acestea nu conţin prevederi referitoare la „contribuţiile membrilor sau nemembrilor de sindicat”. „De altfel, introducerea/reţinerea unei contribuţii pe aceste considerente nu face obiectul unui contract colectiv de muncă şi nu are legătură cu negocierea unui astfel de document”, au mai precizat reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale.

În contradicție cu pozițiile Ministerului Muncii şi Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerul Sănătății a acceptat, în urma discuţiilor cu sindicatele, ca în contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector să fie introdusă plata unei contribuţii (0,6% din salariu) de către angajaţii nemembri de sindicat. De precizat că în răspunsul transmis digi24.ro, instituția condusă de Vlad Voiculescu a evitat să se pronunţe asupra legalităţii taxei de nemembru, din perspectiva Legii dialogului social şi a Codului Muncii, limitându-se la a enunţa articolul introdus în contractul colectiv de muncă.

Lider Sanitas: „Tu, care nu eşti membru de sindicat, de ce să beneficiezi de aceleaşi drepturi ca mine?”

Contactat de digi24.ro, prim-vicepreședintele Federației Sanitas din România, Marius Sepi, a explicat că prin contractele semnate de organizație s-a stabilit „o taxă de minim 0,6%” pentru nemembri, taxă care se adună într-un fond gestionat de conducerea spitalului și sindicatele din unitatea respectivă. „E foarte simplu: contractul colectiv de muncă devine lege între părţi. De exemplu, am o anexă (la contract - n.r.) în care spune că spitalul trebuie să îmi dea un rând de echipament, da? Îl ia şi membrul, şi nemembrul. Şi atunci, pentru că contractul, conform Legii nr. 62 (Legea dialogului social - n.r.), devine lege între părţi, că de aia se negociază, se poate percepe un minim 0,6%. În general, se negociază tot 1%, dar nu peste tot. Repet, acest cont este gestionat în comun de către unitatea respectivă împreună cu sindicatele. Iar banii nu pot fi folosiţi aşa cum scriau unii pe tot felul de site-uri de către sindicate”, a declarat Sepi. Întrebat despre prevederile care impun acordul salariatului pentru orice reținere pe statul de plată, prim-vicepreședintele Sanitas a adăugat: „Într-adevăr, este un articol în Codul Muncii şi în Codul Fiscal care spune că orice reţinere se face cu acordul salariatului, dar pentru că tot în acea lege, nr. 62, spune clar ce înseamnă contract colectiv de muncă, el devenind lege între părţi, cele două părţi pot să negocieze ceea ce de fapt s-a şi negociat şi pe bună dreptate. Întotdeauna era întrebarea: dacă eu negociez şi cheltuiesc banii sindicaliştilor pentru o pichetare, pentru un miting, pentru cursuri să pregătesc liderii de sindicat - că nu mai faci sindicalism ca acum 20 de ani, cu bâta -, atunci tu, care nu eşti membru de sindicat, de ce să beneficiezi de aceleaşi drepturi ca mine?”.

Un punct de vedere au solicitat jurnaliștii digi24.ro și de la Leonard Bărăscu, președinte al Federației Sanitas și, după declarațiile de avere, cel mai bine plătit sindicalist din România. „Chiar dacă unii nu înţeleg lucrul ăsta acum, numai pentru că li s-a năzărit lor, la momentul ăsta, să spună că nu, se răsfrânge contractul colectiv de muncă la nivel naţional asupra tuturor salariaţilor prin încheierea contractului individual de muncă. Contractul individual de muncă nu i l-a adus maică-sa de acasă, cu ghilimelele de rigoare. L-a creat şi l-a făcut pentru el, şi îi dă disponibilitatea să şi negocieze ceva, sindicatul”, a declarat Bărăscu pentru digi24.ro.

La rândul său, președintele Alma Mater, Anton Hadăr, a explicat că și federația pe care o conduce a încercat impunerea unei contribuții pentru nemembri de sindicat, dar că nu a reușit în învățământul superior. „Cu cotizaţia pe care o alocă nemembrii de sindicat, lucrurile nu prea s-au rezolvat. Nu ştiu cum e la preuniversitar, dar la mine ne-am străduit mereu (să o impunem - n.r.) pentru că ei beneficiază de avantaje. Spre exemplu, noi am dat în judecată (statul - n.r.), am câştigat proces, iar acum li s-a dat şi lor o lege ca şi nemembrii de sindicat să beneficieze de neaplicarea Legii 221. Noi am câştigat drepturile prin instanţe, iar lor, nemembrilor, le-au dat politicienii pe principiul nediscriminării”, a declarat Hadăr pentru digi24.ro.

Există însă și domenii în care, potrivit liderilor sindicali, nici măcar nu s-ar fi încercat impunerea unei taxe de nemembru. „La mine nu există aşa ceva. Sindicatele le am independente fiecare, la nivel de judeţ. Nu există un contract colectiv în care să oblig pe cineva care nu vrea să fie membru de sindicat şi căruia să-i iau obligatoriu jumătate din cotizaţie pentru că negociez în numele lui, cum se întâmplă la alte organizaţii, în sănătate, prin învăţământ, prin alte domenii. Eu nu am acceptat aşa ceva. Eu trebuie să mă bat ca să-l cuceresc”, a declarat, pentru digi24.ro, președintele Sed Lex, Vasile Marica.

Minusurile statutului de nemembru

Veșnicul argument al liderilor sindicali potrivit căruia beneficiile obținute de sindicat se răsfrâng asupra tuturor salariaților, adică și a celor care nu sunt membri de sindicat, drept pentru care și aceștia din urmă trebuie să contribuie, stă parțial în picioare. Da, este adevărat că o mărire de salariu, un spor sau o creștere a numărului de zile de concediu se aplică tuturor angajaților. Dar, sunt și alte lucruri de care un nemembru nu beneficiază chiar dacă plătește forțat 60-80% din ceea ce plătește un membru. Doar câteva exemple, adunate din ofertele unor sindicate naționale: sejururi turistice la munte și la mare la preț redus, bonuri cadou de 8 martie, Crăciun, etc., ajutoare sociale (în caz de deces, naștere copil sau boală), carduri de acces la centre wellness, piscine, școli de dans, cluburi sportive, etc. Ba chiar și reduceri la spălătorie, curățătorie și croitorie.

Avocat: Salariații se pot adresa instanței

Digi24.ro a contactat și un avocat specializat pe Dreptul muncii, pentru a vedea ce soluție au la îndemână salariații afectați financiar, în condițiile în care autoritățile admit că este o problemă în colectarea taxei de nemembru, dar nimeni nu ia vreo măsură. „Cei care constată că li se reţine din salariu cotizaţia, deşi nu sunt membri de sindicat, se pot adresa instanţei. Angajatorul este cel care percepe această indemnizaţie, ca urmare te adresezi lui. În cazul în care nu îţi este respectată dorinţa de a nu cotiza sau de a nu ţi se percepe o anumită sumă, atunci se poate merge cu o acţiune în instanţă, pe dreptul muncii, împotriva angajatorului”, a explicat avocatul Alin Inășel.

Potrivit acestuia, litigiile pe Dreptul muncii „durează și șase luni, și un an”. Speța este însă simplă: „Cei care sunt membri de sindicat plătesc acest procent cu titlu de cotizaţie. Celor care nu sunt membri de sindicat nu ar trebui să li se ia niciun fel de taxă pentru că ei nu doresc să fie reprezentaţi de un sindicat. Or, a fi membru de sindicat este un drept, iar dacă nu eşti membru nu trebuie să fii sancţionat pentru acest lucru. Iar asta, cu atât mai mult cu cât, ştim foarte bine, din 2011 nu mai există contract colectiv de muncă la nivel naţional. (...) Iar ceva ce nu există poate fi lege între părţi?”.