Stickere colorate în locul timbrului de mediu?

Data actualizării: 24.02.2017 14:08 Data publicării: 24.02.2017 13:54

După ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, pe 9 iunie 2016, că este ilegal așa-numitul timbru de mediu, guvernanții au început căutarea unei soluții. Una dintre variantele discutate acum constă în instituirea unei taxe de poluare sub formă de vignetă. Potrivit Profit.ro, aceasta ar fi diferențiată ca valoare în funcție de gradul de poluare al autoturismului și ar putea avea înfățișarea unui sticker colorat, care să fie lipit pe parbriz.

Valoarea taxei de poluare ar urma să fie stabilită în funcție de normele de poluare Euro, emisiile de noxe, dar și de carburantul folosit, arată Profit.ro.

„Confirmăm că este în lucru introducerea unei taxe de intrare în orașe mari. Pentru România, este în lucru introducerea, în locul timbrului de mediu, a unei taxe de intrare în marile orașe, care presupune o plată în funcție de noxe și de combustibil plus un sticker, cu o anumită culoare, pe anumite zone ale unui oraș. Astfel, pentru ca un șofer să poată intra cu o mașină poluantă în centrul orașului, de exemplu, el va trebui să plătească o anumită taxă și va primi în schimb un anumit sticker cu o culoare care îi va permite accesul. Din acest moment este în lucru și o «zonare» a Bucureștiului”, au explicat surse oficiale pentru Profit.ro.

Totuși, chiar dacă se va conveni asupra acestei variante, este posibil să dureze până la implementarea ei, deoarece Registrul Auto Român ar avea nevoie de timp ca să se doteze cu echipamente eficiente de măsurare a noxelor și a emisiilor de CO2, dar și a altor tipuri de emisii.

Un astfel de sistem de taxare în funcție de gradul de poluare este folosit în Germania.

După decizia CJUE, în condițiile în care statul român a continuat să încaseze timbrul de mediu, Comisia Europeană a deschis, spre finalul anului 2016, un dosar EU Pilot, care putea precede declanșarea unei proceduri de infringement. La nivelul anului trecut, pentru a restitui toate sumele încasate ilegal și dobânzile aferente acestora, Guvernul estima că trebuie să scoată circa 8 miliarde de lei, adică mai mult de 1% din PIB.