Cu nouă voturi pentru și 11 împotrivă - aşa s-au terminat discuţiile despre proiectul care prevedea mărirea alocației de stat pentru copii, de la 42 de lei, la 84 de lei. Nu sunt bani, au explicat reprezentanţii Guvernului.
„Ar însemna un efort bugetar de circa 1,7 miliarde de lei pentru cei 3,4 milioane de copii între 2 şi 18 ani, efort bugetar pentru care în momentul de faţă, împreună cu Ministerul de Finanţe, nu am găsit încă o soluţie”, a spus Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Alocația de stat din România este cea mai mică dintre toate cele 28 de state ale Uniunii Europene. Doar 9 euro, faţă de 13 - la vecinii bulgari, şi 63 de euro în Ungaria.
„Puteau să gândească un plan de implementare graduală, pe o perioadă de trei ani sau cinci ani. Crearea unui sistem de plăţi, numai pentru produse destinate creşterii, îngrijirii sau dezvoltării copiilor şi educaţiei”, a spus George Roman, reprezentant al Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Concret, ar fi vorba de un sistem de bonuri valorice, care ar putea fi folosite doar pentru hrană, rechizite sau haine. Propunerea a fost eclipsată de meciurile politice dintre Putere şi Opoziție.
Între timp, părinții termină repede de socotit pe ce dau 42 de lei: „10 pamperși și două kilograme de banane și s-a dus alocația”, potrivit unui părinte.
Soarta majorării alocaţiei depinde de votul final, din plenul Camerei Deputaţilor.
„Ceea ce s-a promis s-a promis pe patru ani. Nu s-a încheiat ciclul de guvernare. Până în decembrie 2016 mai este, aşa că răbdare”, spune Adrian Solomon, deputat PSD.
Întrebat dacă susţine majorarea sumei, ministrul de profil a evitat un răspuns direct.
„Cuantumul alocației de stat pentru copii face parte dintr-un pachet integrat pe care îl lucrăm, vedem familia ca un tot unitar din care fac parte copii, părinți, bunici”, a spus Rovana Plumb, ministrul Muncii.