Peste 38% dintre respondenţii unui sondaj au declarat că nu s-ar vaccina împotriva COVID-19 dacă un astfel de tratament ar fi disponibil în perioada următoare, transmite Agerpres.
Astfel, 38,6% dintre respondenţi au precizat că ar refuza să se vaccineze dacă ar exista un vaccin împotriva COVID-19. 30% au declarat că ar aştepta o perioadă şi s-ar vaccina doar dacă ar auzi că persoanele care şi-au administrat un astfel de tratament nu au avut probleme. 21,8% au afirmat că s-ar vaccina, iar 8% au spus că ar accepta doar dacă li s-ar explica mai multe despre acest tratament.
Peste 46% au fost de părere că marile puteri (SUA; Rusia, China, Germania, Marea Britanie, Franţa, Japonia) investesc cel mai mult în descoperirea unui vaccin împotriva Sars-CoV-2, în timp ce 16,78% au indicat companiile multinaţionale producătoare de vaccinuri.
Totodată, 44,2% au opinat că vaccinarea ar trebui discutată pentru fiecare persoană în parte. Peste 26% au apreciat că riscurile vaccinării sunt mai mari decât avantajele, în timp ce 25,5% au considerat că avantajele vaccinării sunt mult mai mari decât riscurile.
Dintre respondenţi, 55,24% au arătat că, în general, sunt de acord cu vaccinurile şi vaccinarea; 35,46% au apreciat că aceasta este potrivită doar în anumite cazuri, iar 8,49% au precizat că nu sunt de acord cu un astfel de tratament.
Peste 68% dintre români spun că nu s-au vaccinat în ultimii 5 ani
Totodată, 68,5% au declarat că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani. Peste 11% au spus că în acest interval de timp le-a fost administrat un singur vaccin recomandat adulţilor, în timp ce 9,1% s-au vaccinat de două-trei ori, iar 8% s-au vaccinat în fiecare an.
În 74,9% dintre cazuri această vaccinare a fost recomandată de medicul de familie, în 12,7% de medicul specialist, iar în 7,4% de rude sau prieteni.
Peste 23% au menţionat că intenţionează să se vaccineze împotriva gripei în această toamnă, în condiţiile în care anul trecut s-au vaccinat 17,5% dintre cei chestionaţi.
Peste 43% au apreciat că vaccinurile din ziua de azi sunt eficiente, dar că nu se ştie cât de sigure sunt, 33,7% au spus că acestea sunt eficiente şi sigure; 14,5% au fost de părere că vaccinurile nu sunt nici atât de eficiente, nici atât de sigure cum se spune iar 4,5% au apreciat că acestea nu sunt bune din niciun punct de vedere.
Peste 68% au fost de părere că un vaccin este cel mai bine să fie administrat în cabinetul medicului de familie, 18,5% au indicat policlinica sau spitalul, 7% au apreciat că nu este important locul, în timp ce 1,7% au ales locul de muncă sau şcoală, iar 1,7% au opinat că acesta ar trebui administrat acasă.
Sondajul a fost efectuat în perioada 25 septembrie - 16 octombrie, de către Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române. Volumul eşantionului a fost de 1.000 de persoane, iar eroarea maximă admisă a datelor a fost de +/- 3%. Metoda folosită a fost ce a chestionarului aplicat telefonic.
Studiu: Dezinformarea i-ar putea face pe oameni să refuze vaccinul
Teoriile conspiraţioniste şi dezinformarea alimentează neîncrederea în vaccinuri şi ar putea duce la o scădere a nivelurilor de administrare a vaccinurilor anti-COVID-19 în SUA şi Marea Britanie, sub ratele necesare pentru a proteja comunităţile umane împotriva acestei boli, potrivit unui studiu publicat joi şi citat de Reuters.
Autorii unui studiu realizat pe 8.000 de persoane din ţările menţionate au descoperit că mai puţini oameni ar accepta "în mod categoric" să fie inoculaţi cu un vaccin anti-COVID-19 decât procentul de 55% din populaţia globală despre care oamenii de ştiinţă sunt de părere că ar fi necesar pentru a asigura "imunitatea de turmă", conform Agerpres.
"Vaccinurile funcţionează doar dacă oamenii le folosesc. Dezinformarea stimulează anxietăţile şi incertitudinile existente legate de noile vaccinuri anti-COVID-19, precum şi de noile platforme care sunt folosite pentru a le dezvolta", a declarat Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine, coautoare a studiului. "Acest aspect ameninţă să submineze nivelurile de acceptare a vaccinurilor anti-COVID-19", a adăugat Heidi Larson, care este şi directoarea iniţiativei internaţionale Vaccine Confidence Project.
Rezultatele studiului au fost publicate la scurt timp după ce un vaccin potenţial dezvoltat de un producător farmaceutic important a prezentat rezultate promiţătoare în această săptămână. Grupul Pfizer Inc. a anunţat luni că vaccinul său experimental are o eficienţă de peste 90%, conform datelor preliminare furnizate de studiul său clinic de fază 3. Aceste date sunt considerate un pas crucial în cadrul eforturilor depuse la nivel internaţional pentru a pune capăt pandemiei de COVID-19, care a ucis deja peste 1 milion de oameni pe plan mondial.
În acest studiu despre dezinformare, 3.000 de respondenţi din fiecare ţară au fost expuşi între lunile iunie şi august unor dezinformări distribuite pe scară largă pe reţelele de socializare despre vaccinurile anti-COVID-19. Alţi 1.000 de respondenţi din fiecare ţară, plasaţi în grupurile de control, au primit informaţii factuale despre vaccinurile anti-COVID-19.
Înainte de a fi expuşi la dezinformare, 54% dintre respondenţii din Marea Britanie au spus că vor accepta "în mod categoric" un astfel de vaccin, la fel cum au răspuns şi 41,2% dintre voluntarii din Statele Unite. Dar, după ce le-au fost prezentate dezinformări online, aceste procente au scăzut cu 6,4% în grupul din Marea Britanie şi cu 2,4% în grupul din Statele Unite.
În ambele ţări, respondenţii fără diplome universitare, cei din grupuri cu venituri mici şi cei care nu erau caucazieni s-au dovedit a fi mai predispuşi să refuze vaccinurile anti-COVID-19, potrivit acestui studiu.
Femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii să refuze vaccinurile anti-COVID-19, dar mulţi respondenţi din ambele ţări au spus că ar accepta un vaccin, dacă acest lucru înseamnă că vor putea astfel să îşi protejeze familiile, prietenii şi cunoscuţii incluşi în grupurile de risc.
Editor : Alexandru Costea
