„Ultima găselniţă în domeniu este această acţiune în instanţă în care debitorul spune că s-au schimbat regulile jocului în timpul jocului. Primul pas l-au făcut băncile prin majorarea taxelor şi sumelor percepute şi acum vedem că şi clientul are un cuvânt de spus. Sistemul legislativ începe să ajute din ce în ce mai mult.
Totuşi, deciziile sunt date de o instanţă, într-un sens, urmând ca la următoarea etapă să fie posibil să asistăm de multe ori la o decizie contrarie.
Această acţiune juridică este făcută pentru a amâna momentul executării, executare care se face tot prin sistem juridic.
Lucrurile se mişcă greu în favoarea debitorilor. Cei care fac popririle, care confiscă bunurile, le execută sunt nu neapărat îngrădiţi, ci ajutaţi de sistemul juridic, care ar trebui să fie echitabil.
Astfel, sistemul finnciar îşi încetează funcţiile şi din punctul în care se ajunge la credite neperformante - întârzieri mai mari de 90 de zile - banca poate veni să înceapă procesul de executare.
În mare măsură sistemul juridic e echitabil, dar legislaaţia nu e în totalitate clară.
În ultima perioadă, tot mai multe asociaţii de debitori câştigă procesele împotriva unităţilor creditoare”, a declarat la Digi24 analistul financiar Ciprian Bârsan.
Legea insolvenţei persoanelor fizice va fi supusă votului final, în plenul Senatului
Potrivit proiectului, românii care au datorii la bănci şi nu le pot rambursa şi-ar putea declara insolvenţa. Astfel, pot plăti sumele restante în termen de cinci ani, fără să fie executaţi silit.
„E vorba despre persoane ale căror venituri s-au modificat, în sensul că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile. Persoana fizică ar putea avea unele înlesniri: rescadenţarea creditelor, amânarea unor datorii. Din punct de vedere legal ar trebui să fie un pachet de regulamente care să sprijine acele persoane să depăşească momentul dificil”, a explicat Ciprin Bârsan.