Măsurile propuse de britanici ar trebui implementate până în anul 2020, în condițiile în care numărul mașinilor a crescut cu 17% în ultimii cinci ani.
De peste 60 de minute au nevoie şoferii din Cluj-Napoca pentru a găsi un loc de parcare la o oră de vârf în centrul oraşului. Cele 4.000 de locuri sunt insuficiente pentru un număr aproape dublu de maşini.
„Cam de o oră şi jumătate caut un loc de parcare inclusiv la parcarea Primăriei am fost, am dat o tură până la etajul patru, am coborât, am mers până în Mănăştur şi acum încerc aici”, a declarat un șofer.
În total, şase kilometri a condus acest şofer până să găsească un loc de parcare. Alţii preferă să aştepte până se eliberează un loc de parcare în locurile special amenajate.
„Prefer să stau la coada asta câte o jumătate de oră decât să mă tot învârt și să ajung tot aici”, a precizat un alt șofer.
Soluția britanicilor
Britanicii de la compania specializată în studii de trafic spun că problema s-ar rezolva dacă maşinile parcate ilegal ar fi ridicate, iar în centrul oraşului ar fi amenajate 1.400 de locuri de parcare cu taxe orare mai mari.
„Aduce chiar un studiu de importanţă a eliminării a circa 300 de maşini care se parchează neregulamentar în zona centrală”, a precizat Oana Buzatu, purtător de cuvânt la Primăria Cluj-Napoca.
Prin Planul de Mobilitate Urbană, britanicii propun apoi implementarea unui sistem de parcări etajate în principalele cartiere unde oamenii să lase maşinile şi să continue spre centru cu transportul în comun.
„Cu posibilitatea de a lăsa maşina acolo şi să beneficiezi de transport gratuit pe perioada cât ai treabă în municipiu. În felul acesta noi sperăm să decongestionăm puţin traficul din centrul oraşului”, a declarat Gabriel Oniga, consilier local.
În plus, odată implementat proiectul propus de compania britanică, nu doar şoferii ar avea de câştigat, ci şi Primăria. Mai precis, trei milioane de euro ar ajunge anual în bugetul local din amenzi şi taxe de parcare. Studiul a fost făcut la comanda Ministerului Dezvoltării Regionale cu finanţare de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Citiți și: