Șef SRI: „Societatea se confruntă cu un mediu de securitate imprevizibil. Presiunea asupra instituțiilor devine aproape cronicizată”

Data publicării: 16.10.2024 22:29

ID58077_INQUAM_Photos_George_Calin — Reprezentantul SRI a menţionat că atacurile sau campaniile specifice pot declanşa inclusiv tensiuni în plan social şi pot perturba societatea civilă. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto. Inquam Photos/George Călin

Şeful Direcţiei generale de analiză din cadrul SRI, Adrian Părăluţă, a atras miercuri atenţia asupra faptului că nicio naţiune nu se poate proteja total de campanii de dezinformare şi propagandă şi că presiunea asupra instituţiilor şi societăţilor aproape se cronicizează, făcându-le din ce în ce mai vulnerabile la şocuri, informează Agerpres.

„Devine tot mai evident faptul că, în prezent, societatea se confruntă cu o altfel de realitate: un mediu de securitate imprevizibil, crize suprapuse unor mega-trenduri de evoluţie, nu întotdeauna cu perspective optimiste, şi cu actori hibrizi tot mai creativi în utilizarea unui arsenal complex. Presiunea asupra instituţiilor şi societăţilor devine aproape cronicizată, făcându-le din ce în ce mai vulnerabile la şocuri. Nicio naţiune nu se poate proteja total de influenţe perturbatoare precum campanii de dezinformare şi propagandă, întreruperi ale lanţurilor de aprovizionare sau degradarea infrastructurilor cu valenţe critice, care toate au potenţialul de a diviza şi slăbi o societate. Scopurile finale ale acestor acţiuni sunt subminarea încrederii publice în instituţiile democratice, contestarea valorilor fundamentale ale societăţilor şi afectarea procesului decizional”, a spus acesta, în deschiderea celei de a III-a ediţii a Euro-Atlantic Resilience Forum.

Reprezentantul SRI a menţionat că atacurile sau campaniile specifice pot declanşa inclusiv tensiuni în plan social şi pot perturba societatea civilă, deoarece acţiunile respective „speculează vulnerabilităţile pre-existente, fiecare fisură a construcţiei sociale putând constitui un pretext şi o oportunitate” pentru lansarea unor ameninţări din spectrul hibrid.

„Asigurarea rezilienţei naţionale presupune realizarea unei centuri de siguranţă, prin care statul şi societatea, privite ca un tot unitar, să reziste prin formate de lucru şi abordări de tip 'whole-of-government' şi 'whole-of-society' la diferite şocuri provocate de ameninţările în planul securităţii. Dezvoltarea rezilienţei reprezintă cheia capacităţii unei ţări de a descuraja, rezista şi de a-şi reveni în urma unor astfel de situaţii. Trebuie să fim pregătiţi să absorbim şocurile şi să atenuăm efectele negative, să fim capabili să ne refacem funcţiile statale afectate, dar şi să dăm dovadă de abilitate de transformare”, a precizat Adrian Părăluță.

„România face eforturi şi face progrese în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei, pe ambele sale componente, statală şi societală, punând accent pe adaptarea cadrului normativ şi consolidarea capacităţilor de reacţie. Prin Legea nr. 58/2023 privind securitatea şi apărarea cibernetică, România îşi protejează infrastructurile critice şi întăreşte mecanismele de apărare în faţa riscurilor emergente. Noile amendamente includ acţiuni specifice în faţa ameninţărilor cibernetice şi campaniilor de dezinformare care vizează destabilizarea ordinii constituţionale”, a spus el.