Reguli noi, mult mai clare, pentru darea în plată. Asta pentru că din cele peste 8.000 de cereri trimise de la intrarea în vigoare a legii, doar câteva sute au fost aprobate. Restul au fost respinse din motive absurde, susţin avocaţii. Judecătorii înţeleg diferit ce înseamnă că o persoană e în imposibilitatea de a-şi mai achita ratele.
Familia Varariu a cumpărat în 2006 un apartament prin credit ipotecar în franci elveţieni. După ce au achitat jumătate din valoarea împrumutului, soţia sa a rămas fără loc de muncă şi nu au mai putut plăti ratele.
Bogdan Varariu: „Iniţial am notificat banca la notar, raspunsul băncii a fost clar că nu au ce să discute cu noi, deoarece nu este clauză de impreviziune şi a trebuit să dăm în judecată”.
Adrian Cuculis, avocat: „Situaţii cum ar fi concedierea de la locul de muncă şi incapacitatea de a mai desfăşura activitatea pe care o făcea până atunci din cauza unor probleme medicale, să spunem, nu au fost considerate ca fiind probleme ce ar fi trebuit să ducă la admiterea unei notificari de dare în plată.
Au invocat diferenţa de curs valutar şi au câştigat în primă instanţă.
Bogdan Varariu: „Însă în apel am pierdut, judecătorul al doilea spunând că diferenţa de curs valutar nu e clauză de impreviziune, e riscul nostru. De menţionat că a luat 40.000 de euro în 2006, a plătit 23.000 de euro şi acum are de plată 67.000 de euro. O paranteză importantă, valoarea apartamentului pe piaţă valorează maxim 40.000.
Alexandra Georgescu, jurnalist Digi24: „Peste 8.500 de români au apelat la legea dării în plată, însă doar un sfert dintre ei au reuşit să încheie o înţelegere amiabilă cu banca. Potrivit celor mai recente date, numărul notificărilor soluţionate era de aproape 2.500, iar alte 6.000 sunt încă pe rolul instanţelor de judecată”.
Senatorul Daniel Zamfir vrea acum modificarea legii pe care a iniţiat-o în 2016. În primul rând, darea în plată se va aplica în cazul în care valoarea imobilului ipotecat scade cu mai mult de 50%.
De exemplu, un apartament cumpărat cu 70.000 de euro ar putea fi predat băncii dacă ar mai valora doar 35.000 de euro. O altă ipoteză este creşterea cu 20% a cursului valutei în care este luat creditul. De asemenea, dacă rata depăşeste 30% din venituri.
Daniel Zamfir, iniţiatorul legii: Dacă depăşeşte după un an, doi, rata creditului depăşeşte acest grad iniţial de îndatorare şi este 80%-90%, poate omul să mai ducă un trai decent cu 10% din venituri. O altă situaţie este cea în care debitorul a fost deja executat silit. Atât timp cât i-ai luat deja casa omului, contractul se încheie pur şi simplu, nu mai ai nicio datorie către bancă, lucrul acesta să fie foarte clar stabilit."
În prezent, valoarea creditelor depăşeşte 530 de milioane de euro. Dintre cele date în plată, aproape 7% sunt în lei, 46% în euro şi 45% în franci elveţieni.