Samsarii umflă prețurile legumelor și fructelor. Ce soluții are Ministerul Agriculturii
Legumele şi fructele cultivate în Băleni, o comună din Dâmboviţa unde se află cel mai mare bazin legumicol din România, ajung în cele mai multe pieţe din ţară. Concluzia firească ar fi că agricultorii de aici au câştiguri pe măsură. Însă adevăratele averi nu le fac ei, ci intermediarii. Aceştia cumpără ieftin de la poarta oamenilor şi vând de câteva ori mai scump în pieţe.
Ion Niculae, un producător de din Băleni, vine un kilogram de varză cu 1,20 de lei, şi 80 de bani, sau 1 leu. Pe tarabe însă, un kilogram de varză costă dublu sau chiar mai mult de atât.
„-Diferența unde intră?
-Păi la cine să intre? Nu trebuie să mănânce și ăia?”, spune producătorul.
Pare o afacere cu succes garantat. Fermierii preferă să renunţe la o mare parte a profitului în favoarea intermediarilor, pentru că alfel ar rămâne cu marfa nevândută.
„De la noi vin și cumpără în general en-gros-iștii. Ei cumpără, se duc în piețele de gros și vând la alți intermediari care se duc cu cartoful pe tarabă. Profitul fermierului este între 15-20%, cel mult. Profitul intermediarului este 300%”, afirmă Ioan Benea, preşedintele Asociației Cultivatorilor de Cartofi Brașov.
Nu pierde doar cumpărătorul, care plăteşte mai mult, ci şi statul, care nu se alege cu nimic.
Discuție reporter Digi24-Ioan Mirea, agricultor:
„-Le dați și factură?
-Câteodată da, câteodată nu.
-Ei cer de obicei?
-Nu.”
Nici autorităţile nu fac nimic pentru a scoate la lumină evaziunea din agricultură. Proiectul cardului agricol, care ar reglementa acest comerţ, întârzie, pentru că nu există fondurile necesare, adică aproximativ 100 de milioane de lei. Un astfel de card ar fi permis doar producătorilor intrarea în pieţe, iar statul putea urmări astfel cantitatea de marfă vândută de aceştia.
O soluţie este şi asocierea producătorilor în organizaţii care să negocieze direct cu marile lanţuri de magazine. Însă pentru asta chiar şi micii producători trebuie să intre în legalitate, spun autorităţile.
„Dacă nu vinzi cu factură, nu ai cum să ajungi pe etajerele hipermarketurilor, oricâtă producție ai avea”, spune Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.
Lucrurile stau cu totul altfel în Europa, unde majoritatea producătorilor sunt organizaţi în asociaţii, ceea ce le asigură posibilitatea desfacerii produselor în marile magazine. De exemplu, în Olanda, singura grijă a fermierilor este să se ocupe de culturile lor.
„Prin intermediul cooperativelor, putem să încheiem afaceri rentabile cu supermarketurile. 90% dintre producătorii din Olanda sunt organizaţi în asociaţii, tocmai datorită acestui motiv”, spune Rik Van der Bosch, un producător olandez.
O asociere presupune însă şi existenţa unor depozite pentru legume, unde s-ar putea strânge producţia. Este o altă problemă pe care Ministerul Agriculturii din România încearcă să o rezolve de ani de zile. În aceste condiţii, românii sunt nevoiţi să consume, de multe ori, legume şi fructe din import.
Anul trecut, România a importat peste 430.000 de tone de legume, în timp ce exporturile au fost de doar 51.000 de tone.
La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte fructele. Ţara noastră a importat de opt ori mai mult decât a exportat.
Importurile şi exporturile de legume
import: 430.619 tone
export: 51.192 tone
Importurile şi exporturile de fructe
import: 461.890 tone
export: 56.533 tone
Citiți și SEMNAL DE ALARMĂ. Samsarii, adevărații câștigători din agricultură
Preţurile legumelor şi fructelor diferă de la un oraş la altul, chiar şi cu 10 lei
Cireşele, de exemplu, fructe de sezon, pot fi cumpărate la Craiova cu 7 lei kilogramul, în timp ce la Braşov se vând şi cu 15-20 de lei. Explicaţia se regăseşte, în primul rând, în puterea de cumpărare, care diferă de la o zonă la alta. Evident, din acelaşi motiv diferă şi comisionul încasat de comercianţi - cei mai mulţi intermediari care cumpără produsele de la micii fermieri.
De departe, printre cele mai ridicate preţuri din ţară, în pieţe, sunt la Braşov. Un kilogram de castraveţi costă între 2,5 şi 6 lei, iar un kilogram de ardei între 10 şi 17 lei.
Dacă la producătorii autohtoni kilogramul de cartofi porneşte de la un leu, la tarabă ajunge și cu 4 lei.
Bucureştenii care merg la piaţă trebuie să se înarmeze cu răbdare şi să aibă timp să se plimbe printre tarabe. Preţurile variază de la un vânzător la altul, în primul rând în funcţie de provenienţa mărfii.
„Guvernul descurajează producătorul. Automat, roșia străină este mai ieftină ca cea românească. Cea românească este 10 lei kilogramul, iar cea străină este 6 lei kilogramul”, spune un comerciant.
„Astea românești sunt trufanda, abia au ieșit și astea de import găsești și vara, și iarna, și oricând”, spune un alt comerciant.
Diferenţe mari sunt şi la preţurile fructelor. În timp ce la o tarabă aflată la intrarea în piaţă, un kilogram de cireşe româneşti costă 14 lei, la câţiva metri mai încolo, aceleaşi fructe pot fi cumpărate şi cu 7 lei.
Preţurile nu diferă numai de la un oraş la altul, ci şi de la o piaţă la alta. Astfel, cei care aleg să-şi facă cumpărăturile dintr-o piaţă centrală vor plăti mai scump pentru aceleaşi produse pe care le pot cumpăra şi din pieţele aflate la periferie.
„Cartofii sunt 3,50 lei și castraveții sunt 2,50. 20 de bani dacă am în față sunt mulțumit, că nu am servici. Rămân și eu cu două-trei sute de mii (lei vechi – n.r.)”, spune un comerciant din Iași.
Abia apărute, cireşele se vând cu 7 lei kilogramul.
„Nu sunt stropite, nu nimic. Cum sunt de pe copac lăsate de la Dumnezeu. Eu nu le dau mai scumpe că am treabă acasă”, spune un comerciant.
„Probabil că o să se mai ieftinească, dar nu sunt convins că așa este. Rosiile, castraveții sunt scumpe și nu cred că sunt românești”, spune un client.
Mult mai ieftină este piaţa din Craiova, pentru că puterea de cumpărare a celor care locuiesc aici este mai mică. Astfel, un kilogram de cartofi se vinde cu 2 lei, adică de două ori mai ieftin decât în Braşov.
Piața din Craiova este una dintre cele mai ieftine din țară, deși produsele, majoritatea, sunt aduse din import. Doar castraveții, dovleceii și varza sunt cu siguranță produse în România. Restul, ardeii și chiar roșiile sunt aduse din țări precum Grecia, Italia sau Spania.
În plus, Oltenia este şi bazin legumicol şi aşa se explică prezenţa unor cantităţi mari de produse autohtone pe tarabe.
În lipsa unor controale riguroase, vânzătorii din pieţe - cei mai mulţi intermedieri - ridică artificial preţurile, spun cei mai mulţi cumpărători.
Cum diferă preţurile de la un oraş la altul
Bucureşti
roşii: 5-6 lei/kg
varză: 1-1,5 lei/kg
cartofi: 1,5-2,5 lei/kg
castraveţi: 2-2,5 lei/kg
căpşuni: 4-6 lei/kg
cireşe: 7-15 lei/kg
Braşov
roşii: 7-10 lei/kg
varză: 3 lei/kg
cartofi: 3-4 lei/kg
castraveţi: 2,5-6 lei/kg
căpşuni: 7-10 lei/kg
cireşe: 15-20 lei/kg
Iaşi
roşii: 5,6 lei/kg
varză: 2,5 lei/kg
cartofi: 3,5 lei/kg
castraveţi: 2,5 lei/kg
căpşuni: 8 lei/kg
cireşe: 7 lei/kg
Craiova
roşii: 5 lei/kg
varză: 1,5 lei/kg
cartofi: 2 lei/kg
castraveţi: 2,5 lei/kg
căpşuni: 6 lei/kg
cireşe 8 lei/kg
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
