În timpul fiecărei revolte, același grup de mineri cere autorităților să permită exploatarea minieră. Deși, atunci când nu este anunțată nicio vizită oficială la Roșia Montană și n-au loc dezbateri la București, aceiași oameni își văd de treabă. Curăță galeriile, întrețin instalațiile și amenajează viitorul muzeu subteran.
Discuție reporter-miner:
„-Ce aţi scos? Ce faceţi?
-Scoatem materiale din galerie.
-Continuaţi amenjarea galeriei?
-Da, pentru amenajare.
-Zi de zi asta faceţi aici, la galerie?
-Da, da.”
Lucrurile se schimbă însă când se vorbește despre proiectul Roșia Montană. Nicolae Toma a fost prezent la toate protestele de până acum de la intrarea în mină.
„Mă doare sufletul și trebuie să atac niște oameni care și-au bătut joc de mediul ăsta. Mi-aduc aminte cu mare satisfacție, mergeam la serviciu fără grija zilei de mâine, că îmi expiră contractul și mă dă afară. Nu știu daca voi mai fi de folos în altă parte”, spune Nicolae Toma.
Din același grup de protestatari face parte și Marcel Eugen Șuțu. El spune că nu poate sta deoparte atunci când e vorba să își apere singura sursa de venit.
„Am şi eu două fete acasă, aia mai mare e la liceu, aialaltă e mai mică. Cu ce să le întreţin? Altă soluţie nu avem. Din agricultură nu putem trăi”, spune minerul.
La începutul lunii, disperați că proiectul pentru exploatare nu va fi aprobat, 22 de mineri au stat cinci zile în galeriile Cătălina. Alți 11 li s-au alăturat după 48 de ore. Cu toții au ieșit la suprafață doar după ce premierul Victor Ponta a coborât în galerie și a stat de vorbă cu ei.