România, vulnerabilă în cazul unui cutremur major
Un cutremur cu magnitudinea peste 7 ar afecta 75 la sută din populaţia ţării. A fost anunţul făcut de autorităţi anul acesta iar teama de un eventual seism s-a amplificat mai tare ca oricând. Mai grav este că însăşi salvatorii care ar trebui să intervină în cazul unor calamităţi muncesc în clădiri catalogate cu grad seismic ridicat. Serviciile de Urgenţă încearcă să compenseze. Au demarat programe de achiziţii şi au mobilizat anul acesta cel mai mare număr de oameni, peste 8.000, într-un exerciţiu naţional de salvare şi căutare a victimelor unui potenţial cutremur.
În 24 septembrie 2016, seismul de magintudine 5,3 a alimentat temerile românilor privind un dezastru major. Cutremurul din toamnă s-a simţit cel mai tare în jdueţele din sud estul ţării dar şi în Bucureşti. Bucăţi din faţada unei clădiri cu risc seismic, neconsolidată s-au prăbuşit.
Mulţi bucureşteni au ţinut ocupată linia de urgenţă 112.
„Nu pentru a ni se cere ajutor ci sfaturi de la anumiţi cetăţeni asupra modului în care aceştia trebuie să acţioneze”, a spus Daniel Vasile, purtător de cuvânt ISU.
Seismul a readus pe agendă situaţia critică din marile oraşe unde sunt zeci de clădiri cu risc seismic. În Bucureşti 183 de locuinţe sunt un adevărat pericol. Alte 301 sunt încadrate cu grad seismic 2 iar 90 de clădiri au risc 3. În ultimii trei ani doar 70 de clădiri au fost renovate.
„Acestea ar trebui evacuate în regim de urgenţă. Doar foarte puţine sunt 100 la sută ale Primăriei. Restul sunt proprietari care din păcate nu şi-au dat acordul pentru evcuare”, a declarat Gabriela Vrânceanu Firea, primarul general al Capitalei.
Renovarea tuturor clădirilor cu risc seismic din Bucureşti ar costa peste 100 de milioane de euro doar în Capitală.
„Lucrăm la 80 de clădiri. Bugetul este de 25 de milioane, de cinci ori mai mare ca anul trecut”, a spus Vasile Dîncu, vicepremier.
În lipsa unor clădiri sigure autorităţile s-au uitat mai atent spre forţele de intervenţie. Doar că nici aici nu stăm foarte bine. Aproape jumpătate din tehnica de intervenţie a salvatorilor în cazul unui dezastru este învechită.
Un exerciţiu care să arate viteza de reacţie a salvatorilor a fost făcut în noiembrie. Peste 8.000 de pompieri, poliţişti şi jandarmi au fost alertaţi şi puşi să vină să-şi sprijine colegii din Bucureşti şi Iaşi. Scenariul: zeci de clădiri prăbuşite şi sute de victime.
Concluziile? Lipsa coordonării între echipele din teren şi camerele de gardă. În paralel, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a demarat proceduri de achiziţii pentru generatoare, macarale, măşti de respirat în subteran, dotări care lipseau pompierilor care trebuie să intervină la o calamitate.
„Peste 150 de masini de mobilitate. 25 de mașini de multiple victime. S-au cumpărat peste 7.000 de stații portabile, peste 550-600 de stații mobile pentru mașini”, a spus Raed Arafat, directorul DSU.
Tot în 2016 Bucureştiul a devenit prima capitală din Europa care deţine o hartă seismică. Cele mai vulnerabile zone sunt Dămăroaia, Casa Presei Libere, Otopeni şi Băneasa. În ţară, Iaşiul, Focşaniul, Galaţi, Brăila şi Constanţa sunt oraşele în care undele unui seism puternic pot face cele mai mari pagube.
Autoritățile spun că în cazul unui cutremur de peste 7 magnitudine, 75% din populaţia României va fi afectată. Puţini dintre oameni ar şti ce au de făcut într-un asemenea caz. Autorităţile au apelat la clipuri video pentru educarea populaţiei: „Fixaţi mobilierul care se poate deplasa de pe perete de un element solid.”
În tot acest timp, la nici 40 de kilometri de Bucureşti, oamenii încă folosesc caraulele pentru alertarea diferitelor dezastre.
Ceea ce este şi mai grav este că şi sedii ale salvatorilor sunt în pericol de prăbuşire. Clădirea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și alte 32 de sedii ale pompierilor din țară stau să cadă. La fel și alte 97 de școli din București.
„Cei care sunt expuși riscului reprezintă o vulnerabilitate în capacitatea de intervenție”, a spus Raed Arafat, directorul DSU.
O recunoaşte chiar şeful salvatorilor. Puține lucruri au fost însă rezolvate. Un dispecerat unic al pompierilor, ambulanței și jandarmilor ar fi trebuit să fie funcţional la începutul lunii decembrie. Doar că termenul nu a fost respectat.
Sursa: Digi24 TV
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
