România prăpastiei economice între Vest şi Est
Potrivit Comisiei de Prognoză, diferenţele mari dintre regiuni se văd cel mai bine atunci când vine vorba despre nivelul de salarizare. În 2018, un bucureştean va câştiga în medie aproape 3.000 de lei pe lună, adică de două ori mai mult faţă de un vasluian. Şi în nord-est, câştigul mediu va rămâne scăzut. La fel ca în sud-est, unde gălăţenii vor câştiga în medie peste 1.800 de lei pe lună.
„Aici nu se investeşte, aici sunt poli de sărăcie, nu avem infrastructură şi, din păcate, nu asistăm nici la politici sau strategii care să rezolve acest lucru”, spune Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor din Galaţi.
„Dacă nu reuşim să conectăm Moldova de Transilvania, de pieţele vestice, probabil că şansele de dezvoltare în acea zonă rămân foarte mici”, spune și Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Drumurile proaste, nerefăcute de ani de zile, ţin investitorii departe de aceste zone. O autostradă între Târgu Neamţ şi Târgu Mureş ar putea apărea abia după anul 2020.
Lipsa şoselelor rapide ţine pe loc şi dezvoltarea economică a Olteniei. În această zonă, media salariului net va fi în 2018 de peste 1.800 de lei pe lună. Mai prost o vor duce vâlcenii.
Situaţia se schimbă în vestul ţării. Aici, câştigul mediu se va apropia de cel din Capitală şi va ajunge la 2.300 de lei.
„Bucureşti şi Timişoara, în partea de Vest, absorb ca un burete absolut populaţia tânără din judeţele limitrofe, iar din acest motiv au apărut decalajele. Asta înseamnă intensificarea migraţiei externe”, spune Nicolae Ţăran, analist economic.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În lipsa investiţiilor, nici locuri de muncă nu vor fi. Moldova şi Oltenia vor rămâne fruntaşe la şomaj şi peste trei ani, cu rate peste media naţională.
Economiştii acuză autorităţile că au risipit banii care ar fi putut ajuta zonele sărace ale ţării.
„Au fost programe de dezvoltare regională, fonduri europene care s-au accesat, foarte multe finanţări de la buget pentru dezvoltare regională şi totuşi nu se întâmplă această convergenţă între regiunile ţării”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Din 2007 şi până acum, din cele 19 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune, România a reușit să atragă doar jumătate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
