România este pe locul nouă în topul risipei de alimente în Europa. Deşi avem o legislaţie fix pentru combaterea risipei de hrană, normele metodologice nu au fost încă elaborate. Ca lumea să înţeleagă exact ce presupune legea şi care va fi rolul fiecărui actor implicat în proces, astăzi a avut loc prima conferinţă pe tema risipei alimentare, după adoptarea legii împotriva risipei alimentare.
6.000 de tone de alimente ajung zilnic la gunoi în România. Este realitatea de la care porneşte demersul împotriva acestei risipe. DigiFM a fost partener al primei conferinţe dedicate acestei teme, după adoptarea legii împotriva risipei alimentare.
Doru Oprișan, jurnalist DigiFM: Avem problema risipei în special la consumator acasă, din frigider aruncăm o grămadă de mâncare. Soluții ar fi destul de greu de aplicat, e vorba de o schimbare de mentalitate în primul rând.
Anca Pavel Nedea, președinte Autoritatea Națională pentru Turism: Românii veniți la all inclusive își umpleau farfuriile într-o nebunie, iar apoi trei sferturi din mâncare rămânea acolo, iar cei de la debarasare se uitau cu strângere de inimă că trebuie să le arunce în coș.
Lipsa de educaţie va fi suplinită de norme noi. România este a treia ţară din Uniunea Europeană cu lege dedicată pentru combaterea risipei de hrană.
Doru Oprișan, jurnalist DigiFM: De la lege la punere în practică e o cale lungă, avem nevoie de norme să înțelegem care e rolul fiecarui actor implicat în lanțul ăsta: de la producător, la supermarket, consumator și trebuie să înțelegem lucrurile astea ca să găsim soluții viabile.
Potrivit legii antirisipă, supermarketurile ar trebui să doneze mâncarea care se aproprie de data de expirare. Aceasta ar trebui să ajungă fie la căminele de bătrâni, la orfelinate sau în spitale.