Un medic rezident câştigă în medie 800 de lei pe lună. Din 2014, Guvernul Ponta a adăugat o bursă de 670 de lei. Diferenţă insuficientă pentru a-i face pe tineri să renunţe la gândul de a munci în străinătate. Cifrele arată că peste jumătate din cei 10.000 de rezidenţi aşteaptă prima ocazie să plece.
Realitatea din portmoneu goleşte spitalele de medici şi asistente. 35.000 de locuri sunt neocupate. Guvernul a deblocat 2.500 de posturi, dar fără buget de salarii. Aşa că singura majorare de până acum pentru personalul din sistemul medical este cea de 100 de lei promisă în campania electorală de Victor Ponta şi intrată în vigoare în ianuarie. După impozitare, însă, oamenii primesc doar jumătate.
Guvernul Ponta, prin vocea ministrului Sănătăţii, a promis redeschiderea celor 67 de spitale închise de Guvernul Boc în 2011. Astăzi, 19 încă lacătul pe uşă, iar o parte din cele redate circuitului sanitar nu au bani şi specialişti pe măsura nevoilor.
Nici ieftinirea medicamentelor nu a urmat cursul promis. Deşi lista ar fi trebuit sa fie gata la 1 aprilie, la ea se lucrează încă. Din catalog lispesc aproape 1.000 dintre cele peste 6.000 de medicamente.
Un pas înainte a fost reluarea, în luna mai, a programului de fertilizare în vitro, după doi ani de pauză. Statul suportă însă o singură dată şi parţial costul procedurii. În Bulgaria şi Polonia se decontează trei.
Tot la plusuri parţiale, Executivul îşi trece în cont şi programul naţional de radioterapie. În jur de 10.000 de bolnavi de cancer se pot trata în clinici private, pe banii statului.
„Nu e ceea ce ne-am fi dorit, dar e un început bun. Reţeaua de radioterapie, aşa cum este ea structurată în momentul de faţă, nu poate prelua în tratament pacienţii care au nevoie de radioterapie. Ne învârtim ca de obicei în jurul banilor. Banii sunt cam tot ăia cu privat sau fără”, spune Mircea Savu, medic la Insitutul Oncologic din București.
Şi tocmai pentru o evidenţă mai strictă a banului public a fost introdus cardul de sănătate. Folosirea lui, obligatorie de la 1 Mai, a creat haos atît în cabinetele medicilor de familie cât şi la casele de sănătate. După ce problemele de început vor fi depăşite, Guvernul speră că măsura va face ordine în sistem.
Mai mulți bani pentru un domeniu vital
Un alt domeniu social vital este Educaţia. Procentul alocat din PIB a crescut timid, la 3,7 la sută, dar e departe de 6 la sută, cât prevede legea. Introducerea unei a treia sesiuni de bacalaureat, plata meditațiilor de către stat pentru candidaţii care au picat examenul sau posturi pe viață pentru cei din senatul universităților sunt trei dintre cele 97 de modificări controversate ale Legii Educaţiei.
Premierul le-a apărat însă. „Noi avem o altă concepție. Nu credem că şcoala românească trebuie să fie o junglă în care doar cei puternici supravieţuiesc”, a declarat Victor Ponta
Acum, ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, ar trebui să lanseze în discuţia publică un nou proiect al Legii Educaţiei.
Între timp, profesorii au fost mulţumiţi că îşi recuperează banii pierduţi pe vremea guvernării Boc. Fie şi în tranşe, timp de trei ani, aşa cum a decis Guvernul. Banii pentru naveta dascălilor însă au rămas la mâna autorităţilor locale, care sunt campioane la datorii.
Şi gestionarea noilor manuale digitale a eşuat în mare parte. Licitaţiile pentru clasele I şi a doua de anul trecut au fost întârziate, iar cărţile nu au ajuns la timp. La fel s-ar putea întâmpla şi anul acesta cu manualele pentru clasa a treia.
Editorii se plâng că cele 45 de zile pe care le-au avut la dispoziţie până la termenul-limită nu sunt suficiente. Ei spun că ar avea nevoie de cel puţin 6 luni ca să poată să lucreze la un manual calitativ. Aşa că deja au contestat licitaţia.
La capitolul promisiuni încă neonorate intră şi deblocarea celor 2.500 de posturi auxiliare şi nedidactice.