Când vine vorba de salarii, România este ţara extremelor. În Capitală, o treime dintre angajaţi primesc un salariu de peste 2.000 de lei. În Vaslui, doar cinci salariaţi dintr-o sută au o leafă peste medie.
În Bucureşti, cei mai mulţi angajaţi sunt în servicii. În Moldova, cei mai mulţi lucrează în comerţ, confecţii şi agricultură, exact sectoarele în care salariile depăşesc cu greu nivelul minim pe economie.
În Oltenia, peste 14.000 de oameni lucrează în fabricile de îmbrăcăminte. Un domeniu în care salariul este, de obicei, la nivel minim pe economie - adică puţin peste 900 de lei - plus bonuri de masă.
„Peste tot e o problemă în industria uşoară, nu e atât de bine plătită cum ar trebui”, spune o femeie care lucrează în croitorie.
Reporter: Cât la sută din salariu se duce pe cheltuielile zilnice?
„Aproape 75% din salariu, cu rate, cu toate încurcăturile care sunt”, spune o altă femeie din croitorie.
Reporter: Vă ajunge pentru a avea un trai decent?
„Nu prea... pentru un trai decent”, răspunde o a treia femeie.
„Se găsesc foarte greu angajate, din cauza tinereţii, se duc la facultate nu mai învaţă nici nimeni o meserie. Decât aşa, necalificaţi se găseşte. Dar este foarte greu. Deja între vârsta de 20-35 de ani nu se mai găseşte”, mărturisește Georg Bergman, patronul unei fabrici de confecții.
Antreprenorii dau vina pe sistemul de învăţământ care nu scoate tineri cu meserie.
„Apar toţi aceşti copii care nu iau bacalaureatul şi care sunt masa aceea mare pe care poţi să o păcăleşti cu leafă de necalificat”, explică Anca Vlad, antreprenor.
Sunt însă şi meserii bine plătite.
„Ajung agricultorii să plătească un combiner sau un operator de tractor în campanie, deci nu tot anul, cu 1.000 de euro pe lună”, spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni.
În Vaslui e cea mai dramatică situaţie: doar 6% dintre angajaţii cu contracte de muncă au salarii mai mari 2.000 de lei. Asta în vreme ce în Bucureşti 30% dintre angajaţi sunt plătiţi peste nivelul mediu pe economie.
„Eu sunt mulţumit, ar fi păcat să spun că nu - salariul e foarte bun, ne descurcăm. (Reporter: Lucraţi la stat sau la privat?) La stat, 100%”, spune un bucureștean.
Reporter: Sunteţi mulţumit cu salariul pe care-l primiţi lună de lună?
„Nu! Nu se duce într-o zi, trag de el să ajungă într-o lună”, mărturisește un altul.
În Harghita sunt cei mai mulţi angajaţi care câştigă între 900 şi 2.000 de lei, adică 86% dintre ei încaseză lunar o sumă cuprinsă între salariul minim şi cel mediu. La polul opus este Ilfov, unde aproape 70% dintre salariaţi sunt în această situaţie, potrivit unei analize a Patronatului Investitorilor Autohtoni.
Statisticile europene arată că românii lucrează mult şi cam în zadar. Anul trecut, românii au lucrat în medie cu 226 de ore mai mult decât nemţii şi cu peste 400 de ore faţă de cât au muncit francezii. Ca putere de cumpărare, însă, românul obişnuit este pe penultimul loc din Europa.