România, „acasă” pentru mai mult de 60.000 de străini
Do Tan Phong are 26 de ani. A venit în România din Vietnam, când avea patru ani, iar familia i-a transmis pasiunea pentru ţara adoptivă.
„Bunicul meu a fost ambasadorul Vietnamului în România. A ţinut şase ani cele două mandate. Am decis să rămânem aici. Pentru mine a fost uşor, am fost acceptat de români, am crescut cu ei, suntem ca o familie. M-am obişnuit cu tradiţia, cultura, limba, educaţia. Am terminat ASE, management şi mă ocup de IT, programare, vânzări”, spune Do Tan Phong.
La fel ca el, alţi 5000 de străini au obţinut cetăţenia română în ultimii ani. Mustafa Musa a găsit liniştea în România, acum 17 ani. Războiul şi nesiguranţa din Irakul natal l-au împins la mii de kilometri de ţara lui. Acum este mândru să spună că e român. A terminat medicina, lucrează ca farmacist şi spune că viaţa lui este aici.
„România are lucruri care nu se găsesc în alte ţări: viaţă socială, pace, oameni primitori”, spune Mustafa Musa.
Irakianul recunoaşte că nu i-a fost uşor să primească cetăţenia română, dar spune că şi-a dorit-o prea mult ca să renunţe.
„Trebuie să ai contract de muncă de trei ani cu o anumită valoare, trebuie să ştii georgrafia, istoria, constituţia şi cultură generală”, spune Mustafa Musa.
Specialiştii admit şi ei că cine vrea cetăţenia română are nevoie de multă muncă şi răbdare. Dar acesta este modul în care România doreşte să îşi selecteze cetăţenii.
„Trebuie să dai un examen de limbă şi cultură generală. Bibliografia necesară acestui examen ar putea fi comparată cu bibliografia unui examne de doctorat. Este foarte mare şi nu există niciun manual pentru asta”, explică Victoria Cojocariu, coordonator Fundaţia pentru o Societate Deschisă.
Statisticile arată că o treime dintre străinii care aleg România vin să înveţe, 15% vin aici pentru un loc de muncă şi sub 5% pentru a începe o afacere.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
