RETROSPECTIVĂ 2015 | Sportul, motiv de risipit bani
Bază sportivă în mijlocul păşunii
Dacia, judeţul Braşov. În urmă cu cinci ani, fostul primar a avut un vis: un teren de sport modern pentru echipa de fotbal care exista atunci în comună.
Marian Pâtea, fost primar Jibert: „Echipa era a Primăriei, AS Jibert şi ne mândream cu ea, ne băteam cu Braşovul, cu Victoria, cu Făgăraşul, deci cu oraşe.”
Visul fostului primar a prins contur într-un proiect finanţat de Guvern. 600 de mii de lei au fost alocaţi într-o localitate fără apă, canalizare şi drumuri.
Sorina Secelean, reporter Digi24: „Acesta ar fi trebuit să fie terenul de fotbal al comunei Jibert. Proiectul întocmit în 2010 prevedea o bază sportivă dotată cu vestiare racordate la sistemul de utilităţi şi peluze pentru spectatori. Aici nu s-au făcut decât sistemul de drenare al apei şi împrejmuirea cu un gard care deja este prădat de hoţi. Asfel, astăzi doar vacile localnicilor mai vin aici, ca să pască nestingherite.”
„Să facă ce trebuie, să bage apa, că nu e băgată apa, nu-i făcută canalizare, nimic!”
„Vaaai, mergeţi şi vedeţi pe străzi cum îs! Şi poduri şi tot şi apă nu.”
La nici doi ani de la deschiderea şantierului, Curtea de Conturi a descoperit că firma constructoare a fost plătită pentru lucrări nerealizate. Până atunci deja două treimi din bani ar fi fost viraţi în conturile societăţii.
Iancu Boeriu, primar Jibert: "În cazul în care expertiza confirmă constatarea Curţii de Conturi se vor recupera sumele conform procedurilor legale, banii vor fi întorşi, viraţi, în contul Ministerului Dezvoltării.
Teren de fotbal fără jucători
Ne mutăm în estul ţării. 70 de mii de lei a investit Primăria din Rediu într-un stadion. Comuna nu are niciun fotbalist, nici măcar amator.
Gheorghe Buruiană, consilier local: „Eficienţă nu este. Cine vine să facă, mai ales că noi nu avem echipă de fotbal, nici la juniori, nici la seniori.”
Georgiana Ciurea, reporter Digi24 Galaţi: „Terenul a fost amplasat pe acest islaz, fix între două localităţi gălăţene şi prin urmare este greu accesibil. Din acest motiv nici măcar copiii nu beneficiază de acest teren, în timpul lor liber.”
Localnicii spun că nimeni nu a deschis până acum porţile terenului, în afara celor care l-au îngrijit.
„Aicea eu nu am văzut pe nimenea.”
„Bani stricaţi, ca să vă spun drept.”
Terenul ar putea fi folosit de elevii din comună care nu au unde să facă orele de sport.
Dorina Buruiană, profesoară educaţie fizică: „În curtea şcolii nu se poate, am făcut de câteva ori dar au căzut copii şi m-am lecuit.”
Autorităţile au însă visuri mai înalte.
Mihai Gheorghe, viceprimar Rediu: „Cred că suntem singura comună din judeţ care nu are o echipă de fotbal într-o divizie judeţeană. Şi ne-am gândit să înfiinţăm şi noi o echipă de fotbal. Pentru asta trebuie să am teren de sport.”
Şi cum dorinţele măreţe se ţin cu cheltuială, primăria a început amenajarea unui alt teren de fotbal, cu nocturnă şi gazon sintetic. La un preţ de două ori mai mare decât stadionul.
Sală de sport, obiectiv turistic pentru elevi
Mergem acum în comuna Movileni, judeţul Olt, unde găsim prima sală de sport care a devenit obiectiv turistic. A fost deschisă doar când au vizitat-o elevii în programul Şcoala Altfel. Clădirea, care a costat Guvernul 3 milioane de lei, a fost construită în plin câmp, la trei kilometri de comună, iar drumul până acolo ar fi fost în sine o lecţie de sport pentru copii.
Elev: „Domn profesor nu ne-a dus şi ne-a zis că e prea departe să mergem pe jos.”
La trei ani după inaugurare, clădirea a ajuns în paragină.
„Pe unde plouă? Pe sus, pică uitaţi pe acolo, pe aici, e lac...”
Sala de sport este amplasată printre culturi de porumb şi este năpădită de buruieni. Un măgar legat de rampa de acces destinată persoanelor cu handicap este paznicul construcţiei inutile. În cei trei ani ploaia a săpat în clădire, iar acum pereţii sunt acoperiţi de mucegai. Mai mult, terenul a început să o ia la vale şi au apărut fisuri în fundaţie.
Sorin Toma, primar Movileni: "La acele fisuri nu sunt eu în măsură, trebuie un expert să preconizeze, să spună. Nu a fost bine poziţionată? De ce a plecat terenul."
Părinte: „A fost făcută fără cap ca să spunem pe-a dreaptă. ”
Şi acestea nu sunt singurele probleme.
Elena Alexandru, reporter Digi24: "Autorităţile locale din Movileni au făcut recepţia acestei săli de sport, dar au omis faptul că în clădirea unde se află centrala termică nu există o rampă de acces, astfel că nimeni nu poate să intre în clădire.”
Pentru că nu i-au putut antrena în această sală, profesorii i-au dus pe elevi să viziteze clădirea în programul Şcoala Altfel.
Dănuţ Tudora, profesor sport: „Din 2012 de când activez la şcoala asta de două ori, am putut merge doar în săptămâna altfel. Neavând condiţii, neavând nici microbuz până anul acesta şi fiind distanţa foarte mare, 3 kilometri.”
Acum, primarul are altă idee... Vrea să mute sala la şcoală.
Sorin Toma, primar Movileni: "Eu am făcut o adresă către minister ca să o mutăm, dar... nu am primit niciun răspuns. Să o mutaţi acum? Mi-aş dori. Cum să o mutaţi? Păi aş vrea în incinta şcolilor să fie.”
În cele două şcoli din Movileni învaţă 370 de elevi care pe timpul iernii fac sport într-o sală de curs.
Terenul de fotbal fără tribune şi vestiare
Situaţie hilară şi la Suceava. Amfiteatrul construit cu zece milioane de lei la Liceul cu Program Sportiv nu a fost prevăzut cu scaune și sistem de sonorizare, iar pentru terenul de fotbal nu au fost luate în calcul tribunele și vestiarele.
Ovidiu Murariu, profesor de educație fizică LPS Suceava: „Ne-am fi dorit să putem organiza aceste competiții. Acele vestiare unde copiii să se dezbrace, vestiare pentru arbitru, pentru medic, pentru asistența medicală. Sunt lucruri necesare unei baze sportive.”
Andreea Negoiţă, reporter Digi24: „Pentru că nu a fost prevăzut cu bănci sau cu scaune, amfiteatrul de aici din liceul sportiv de la Suceava nu va putea fi utilizat o bună perioadă de timp după ce acesta va fi inaugurat.”
Florin Duduță, proiectant: „Pentru amfiteatru este o scăpare, probabil am uitat noi lista, nu știu ce s-a întâmplat.Eu știu, dacă e greșeala noastră sau a consultantului care, când a reluat lucrarea asta, trebuia să vadă. ”
Liceul are 14 echipe de fotbal care joacă în campionatele judeţene şi naţionale. De-a lungul anilor, mulţi fotbalişti au ajuns de aici la echipe din prima ligă.
Comună cu teren sintetic, dar fără canalizare
Şi în localitatea Cungrea, din Olt, oamenii nu au apă curentă, nici canalizare şi nici uliţe asfaltate. Au, în schimb, un teren sintetic de fotbal de 700 de mii de lei.
Localnic: „Prioritățile ar fi fost asfaltarea, că sunt unele, între satul nostru și Urluiasca, numai gropi. ”
În prezent, gardul e distrus, animalele intră şi se plimbă în voie. Praful s-a ales şi de cele şase parcuri din comună care au costat 800 de mii de lei. Băncile s-au rupt şi peste tot cresc buruienile.
Gheorghe Stancana, viceprimar Cungrea: „Parcurile, dacă mă întrebați pe mine, nu trebuiau făcute parcuri în comuna Cungrea. Noi suntem într-un parc natural. Avem verdeață și oxigen așa de mult de putem să-l exportăm.”
Fostul edil a cumpărat și patru palmieri din plastic, ca sa infrumuseţeze parcurile. Între timp, doi au ajuns la o firmă, în contul unei datorii, și alți doi la un fost cămin de bătrâni.
Localnic : „Nu ne plac ăștia aici. De ce? Păi ce facem cu plasticul aici? Ce facem cu ei?”
Iar cum primăria nu a avut bani de poduri, a betonat albia râului de la marginea comunei, pentru ca maşinile să poată trece prin apa puţin adâncă.
Elena Alexandru, reporter Digi24: „Astăzi este una dintre zilele fericite pentru șoferii care tranzitează comuna Cungrea pentru că nivelul râului este unul scăzut. Atunci când debitul crește nicio mașină nu mai poate trece pe aici.”
Șofer: „Nu se poate trece. Cine trece cu masina!? Nu e barca, e masina!”
Fostul primar spune însă că a făcut toate investiţiile cu gândul la consăteni. Acum va trebui să explice fiecare leu cheltuit în faţa procurorilor, după ce noua conducere l-a reclamat la Parchet.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
