RETROSPECTIVĂ 2015 | Primarii fac investiții trăsnite
Primăria "La trei mături"
Unde v-ar putea duce gândul la auzul expresiei: "La trei mături" ? Cu siguranţă nu v-aţi fi gândit la un simbol pentru o localitate din judeţul Olt. În centrul comunei Movileni, chiar la intrarea în Primărie, trei mături tronează la intrarea în instituţie
Sorin Toma, primar Movileni : „Am luat o hotărâre de consiliu şi am făcut aici o cascadă pentru cetăţeni ca să fie bine. Măturile ce reprezintă? Măturile reprezintă pentru noi un meşteşug. Cam toţi cetăţenii se ocupă cu producerea...M-am consultat cu nişte cetăţeni mai în vârstă şi au zis că ar fi bine şi util. ”
Înainte să ajungă să despletească iţele complicate ale Primăriei, chiar şi edilul-şef împletea mături.
Sorin Toma, primar Movileni: „Cam ne caracterizează, că noi producem de ani buni.
(...)
Dumneavoastră aţi făcut vreodată?
Da. Da. ”
Chiar şi arhitectul care s-a ocupat de proiect e convins de importanţa măturilor pentru comunitatea locală.
Mihai Martalogu, arhitect: „Toţi ne întrebau "ce e copacul ăla acolo?" Şi ne-am gândit că simbolul e mătura. E seva comunităţii, de aici îşi trag viaţa. ”
Măturile reprezintă doar vârful de lance al proiectului. Cu cei 10 mii de lei din bugetul comunal, arhitectul a modernizat un parc şi a făcut nişte mici ansambluri arhitecturale.
Mihai Martalogu, arhitect: „Nu stiu... E un ceva... cum să vă zic... nu trebuie să reprezinte ceva. Acel copac nu reprezintă decat un copac, acea fântână reprezintă o fântână.”
Dincolo de partea anecdotică, confecţionatul măturilor este o tradiţie în Movileni. Cel mai mare producător este Viorel Vladu. Face zilnic peste 200 de mături.
Viorel Vladu, confecţioner de mături: „De câti ani faceţi asta? De 40 de ani. Şi vă place ceea ce faceţi? Altceva ce să facem? Câştigăm şi noi un ban. În cât timp faceţi o mătură? Două minute, trei. ”
Primarul vrea chiar să înregistreze la OSIM mătura ca marcă a localităţii şi, mai mult de-atât, se gândeşte ca pe viitor să organizeze un festival al măturilor.
Primarul care visează noaptea şi face ziua
Primarul din Orleşti, judeţul Vâlcea, investeşte în comună în funcţie de semnele divine pe care susţine că le primeşte. A construit o cruce din fier, înaltă de 26 de metri, pe un deal din apropierea comunei. Iar pentru că este la aproape 4 kilometri distanţă de sat, edilul i-a montat în vârf şi câteva becuri, pentru a se vedea mai bine noaptea, aşa cum i s-a arătat în vis.
Constantin Cârstina, primar Orleşti: „Deci eram pe deal acolo vreo şapte - opt bărbaţi şi s-a întunecat cerul. Şi să ştiţi că au râs mulţi de mine! S-a întunecat ca să plouă, dar nu a plouat. ”
Localnic: „Nu aveţi idee pentru ce a făcut-o? Să fie frumos că seara face lumină.”
„La ce vă ajută crucea? La nimic. Primarul a făcut-o. Nu ştiţi pentru ce a făcut-o? Să fie acolo.”
Primarul se mândreşte, însă, cu monumentul impunător. Mai ales că nu l-a costat mai nimic.
Gheorghe Popescu, viceprimar Orleşti: „Materialul din care este făcută, construită, provine din dezmembrarea unor grajduri ale fostului CAP. A unor copertine, fânării. A fost făcută cu forţe proprii. ”
Cea mai recentă viziune a primarului este, însă, mult mai costisitoare. A visat că trebuie să ridice şi o biserică, aşa că a alocat 200.000 de lei din bugetul comunei.
Constantin Cârstina, primar Orleşti : „Mai construiesc o biserică pe marginea Oltului. Primăria, nu eu. Şi s-a întâmplat fără nicio măsurătoare. Fără nicio simetrie, perfect. Drept în drept cu crucea. Zici că a măsurat cineva cu o teodolitul. ”
Lumina colorată de la capătul drumului stricat
Jeturile de apa multicolore din imagine sunt montate pe malurile râului care trece prin Beiuş, oraş al cărui primar este anchetat de DNA în trei dosare de corupţie. 120 de mii de lei a costat investiţia.
Gabriel Popa, viceprimarul oraşului Beiuş: „Este vorba de un sistem de fântâni de agrement compus din şase bare de inox inoxidabil şi pe o parte şi pe cealaltă a văii amenajate.”
Chiar dacă apreciază atmosfera creată de inedita fântâna, construiă la intrarea în oraş de pe Drumul Naţional 76, localnicii consideră că altele sunt investiţiile care ar fi trebuit să aibă prioritate.
„- Poate erau alte priorităţile.
- De exemplu, ce lipseşte în Beiuş?
- Șosele.”
„În primul rând infrastructura, drumul, să fie iluminat peste tot. Sunt multe:canalizările, tot, tot trebuie refăcut.”
„Spitalele să fie amenajate.”
Gabriel Popa, viceprimar al oraşului Beiuş: „Abia în cursul acestui an finalizăm înlocuirea întregii reţele de apă. Astfel încât în anii următori vom putea reabilita toate străzile.”
Drumul Naţional 76, care uneşte Beiuşul de Oradea, este celebru pentru craterele căscate la tot pasul în asfalt. Cei care fac zilnic naveta pe acolo i-au făcut şoselei chiar şi o pagina de Facebook.
„Dezastru... ce să mai... dezastru.”
Fântâni arteziene pe o plajă sălbatică
După ce a împânzit toate străzile din Năvodari cu lei din piatră, primăria a mai pregătit o mutare cel puţin neinspirată, în opinia locuitorilor. Pe o plajă sălbatică din localitate, printre stuf, baruri de lemn şi bărcile pescarilor, vor trona de vara viitoare două fântâni arteziene din granit, ce vor fi amplasate la doar 30 de metri de mare. Proiectul prevedea că acestea vor fi decorate cu motive marine, doar că, în loc de peşti şi sirene, pe fântâni au apărut ... lei.
Florin Chelaru, viceprimarul oraşului Năvodari: „Nu există neapărat un stil special. El a fost gândit...a fost propus ca şi proiect.
„Este anormal. Pe o plajă, văd o fântână arteziană.”
Fântânile din granit fac parte din proiectul de amenajare a promenadei din staţiunea Năvodari, pentru care Uniunea Europeană a alocat cinci milioane de euro.
Tot din bani publici, edilul Nicolae Matei a împânzit străzile cu statui - şase sirene îi întâmpină pe cei care intră în oraş, în timp ce la doar 50 de metri de canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari tronează un monument care îl înfăţişează pe Mihai Viteazu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
