RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR. Guvernul va cere un răgaz de la CEDO

Guvernul va cere Curţii Europene a Drepturilor Omului acordul pentru prelungirea cu trei săptămâni a termenului în care trebuie adoptată noua Lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, astfel încât prevederile actului normativ să poată fi discutate în detaliu, a anunţat miercuri premierul Victor Ponta.

Executivul trebuia să adopte noua lege până cel târziu la 12 aprilie.

Conform proiectului de lege pregătit de guvern, foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017,în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, nu de trei ani cum era prevăzut într-o variantă iniţială, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Guvernul îşi va angaja răspunderea pentru acest proiect.

Amânări multiple

România a mai cerut o amânare de nouă luni, în mai 2012, pentru reforma în domeniul proprietății. Ministrul Justiției de la acea dată, Titus Corlățean, a explicat, în 22 mai, că proiectul de lege care ar trebui să pună ordine în sistemul retrocedărilor nu este finalizat şi, de aceea, a cerut Curții Europene a Dreprurilor Omului o păsuire, la fel cum a făcut-o și fostul guvern.

Ministrul Justiției a criticat atunci modul în care au gestionat autoritățile problema hotărârii – pilot. România are termen până în iunie să își rezolve problema pentru care a fost condamnată în hotărârea – pilot din 2010. „Nu intru acum în detalii sau polemici cum a fost gestioant acest proces, cu mare întârziere și o deficientă în materie de reală dezbatere publică”, a spus atunci Titus Corlățean.

Ministrul a declarat că a confirmat solicitarea, transmisă anterior, de fostul guvern, de prelungire a termenului cu nouă luni, „pentru a permite o discuție și o dezbatere publică de substanță și reală, nu numai pe parcursul unei săptămâni, între două ședințe de guvern, unde să poată fi invitați toți actorii interesați”.

La sfârșitul lui aprilie, fostul guvern a cerut Curţii Europene pentru Drepturile Omului o păsuire, cel mai probabil de şase luni, pentru a elabora o nouă lege privind retrocedările caselor naționalizate sau confiscate de comuniști.

Fostul guvern lansase în dezbatere publică un proiect ce prevede limitarea despăgubirilor la 15% din valoarea reală a bunului şi eliminarea posibilităţii restituirii în natură. De asemenea, proiectul prevede ca plata să se facă eşalonat pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 12 ani.

Fostul agent guvernamental la CEDO, Horațiu Radu, a declarat, într-un interviu pentru digi24.ro, că se știa încă din 2007 că plafonarea despăgubirilor este o ipoteză de lucru agreată de CEDO.

În ceea ce privește concluziile vizitelor de la Strasbourg și Luxembourg, ministrul Justiției a afirmat că a examinat împreună cu reprezentanții Curții Europene a Drepturilor Omului situația plângerilor venite din partea României și stadiul hotărârilor, până la acea dată. „Sunt 2500 de plângeri la curtea europeană pe temantica proprietății şi pentru durata neonorabilă a procedurilor, neexecutarea hotărârilor și condițiile de detenţie. voi prezenta guvernului un pachet de măsuri pentru a elimina aceste disfuncţionalităţi care s-au adunat de-a lungul anilor. E adevărat că intrarea codului de procedură civilă şi penală conţin remedii eficace care vor putea da răspuns problemelor apărute la CEDO”, a spus Titus Corlățean.