REPORTAJ. Românii fără porc de Crăciun: „Nu pot nici să mai vorbesc. Ăsta e statul român, ne termină cu totul”
Pesta porcina africană a dus la sacrificarea a peste 300.000 de porci în 13 judeţe. Virusul continuă să se extindă, iar autorităţile nu au găsit până acum o soluţie eficientă de stopare. Afectaţi de râspândirea pestei sunt mii de fermieri, şi aşa săraci, care şi-au pierdut animalele din curte. Victime colaterale ei îşi plâng animalele şi se gândesc la Crăciunul de anul acesta. El va fi fără porc si fără bucate tradiţionale. Aflaţi povestea lor chiar acum, într-un reportaj DIN Interior.
În România, tăierea porcului de Crăciun are o tradiţie de sute de ani. Cârnaţi, caltaboş, şorici şi alte bucate sunt la mare căutare în luna decembrie. Acum, însă, acest obicei este ameninţat.
Scarlat Vasile: I-a împușcat, direct din cocină. A venit în cocină, i-a împușcat, i-a pus în remorcă și i-a cărat.
Mocanu Alexandru: Mi-a dat și lacrimile când am văzut că le omoară.
Elena Scarlat: Și când am venit... fă, ne-a luat porcii. Du-te, mă, de aicea.
1000 de focare, în 13 județe. Peste 312.000 de porci sacrificați și 1000 de fermieri care au rămas fără locuri de muncă. Un bilanț dureros după două luni, de când virusul pestei porcine a început să se extindă agresiv în România. O epidemie cu care autoritățile au pierdut lupta, în ciuda măsurilor radicale de stopare.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Vasile Scarlat: A intrat. Unde vedea poartă, gata, tronc. Sălbatici. Pistoale, ziceai că-i război. Fără frică împușcau. La Tibănești când a venit presă să îi întrebe ceva, a fugit. Păi de ce fugi bă dacă ești de la stat pus să omori porcii omului. Vorbește în față presei, câți bani le dai, cum și ce fel, a fugit.
În timp ce autoritățile declara că au fenomenul sub control, țăranii suferă pierderi de neînlocuit. În zeci de localități din țară oamenii, și așa foarte săraci, au rămas fără animalele pe care se bazau.
Vasile Scarlat: Nu pot nici să mai vorbesc, taci din gură și asta este. Ăsta e statul român, ne termină cu totul. A luat găină, a luat porcul, ia oaia, ia vacă și apoi suntem datori să mâncăm putregaiurile de afară, de la ei. Și noi românii nu mai suntem în stare să creștem nimic.
Pesta porcină a lovit cei mai săraci oameni
Comuna Gropeni din județul Brăila este una din localitățile în care pesta porcină a făcut ravagii în luna august. Autoritățile au ucis peste 1400 de capete de animale din gospodării și 140.000 de porci de la o fermă din apropierea satului.
Vasilică și Elena Scarlat se ocupă de oierit iar pe lângă cele aproape 100 de oi creșteau și 15 porci. Unii de prăsilă, alții pentru vânzare, înainte de sărbători. Pentru ei, creșterea animalelor e singura sursă de venit, singurul mod prin care își pot crește cele 3 fetițe.
Elena Scarlat: Făceam bani, ca să trăiască copiii, să facem și noi ceva la o casă, să facem la casă, la ei, de mâncare, că nu poți să îi lași flămânzi.
Vasile Scarlat: Uitați, ăștia-s copiii. Are alocație 800.000 pe lună, un copil. Poți să ții un copil, să crești 3 copii, cu 800.000, 2 milioane 200 de lună? Nu poți. Uite așa.., asta e de la conducere, e de la ei. Da' ei nu zice, stai mă, să dăm la un copil, să dăm 7-8 milioane, să îi hrănească, să ii dăm să mănânce. Că un copil nu se ține așa. Eu dacă nu plec de acasă dimineață, seară eu nu am ce să aduc. Trebuie să alerg, colo, colo. Asta e la ei, să știți. Am casele, de 7 ani mă chinui să pun geamuri la casă, am naiolane în geam la hol. Nu reușesc. Când să fac și eu ceva acuma în toamnă, aveam 10 porci opriți să îi vând la Crăciun, să pun geamuri la casă. Mai pune, Vasile... Gata, tată, s-a dus. Am o ușă de lemn la casă, se hâțână, o bate vântul. Făi femeie, să o schimbăm și noi. Ne-am mai ajuns și noi din an în an câte puțin, anul ăsta vindeam și noi porcii ăștia 10 de îi aveam în pătrățica aia mai largă, acolo-să aveam scroafele, oprim 2 scroafe, facem și noi un ban. Mai fă bani.
Ar fi vrut să taie porcii și să păstreze carnea în congelator, cum au făcut mii de alți români, însă nu au nici măcar curent electric.
Elena Scarlat: Mă rog de ei să vină să mi-l tragă și nu vine, mă amână din săptămâna în săptămâna și nu aveam unde. Nici ladă nu aveam. Și nu aveam ce să le fac. I-am lăsat să îi ia.
Vasile Scarlat crede că porcii lui au fost sacrificaţi degeaba, nici măcar nu ştie dacă au fost bolnavi sau sănătoşi.
Vasile Scarlat: Ce, înainte nu mureau porci? Murea porci de... sute și nu mai lua. Acuma, a dat cu avion, a băgat un praf pe de-a dreptul, câte comune, câte județe? A dat cu praf și gata. Și imediat, că el azi a dat cu praful, mâine a venit de a luat porcul... gata, a început să moară. Unde este? La Tulcea? Unde este? La Bacău. La noi nu murea. Cum a început să vină dinspre Însurăței încoace, dinspre Ţibănești încoace, gata, a început să moară, a intrat ei în sat. Covoarele roșii, la noi nu a mai pus covoare, că a fost porcii sănătoși, dar i-a luat.
Ce se întâmplă cu porcii care au pesta porcină africană
Prof. dr. Gabriel Predoi, decan Facultatea de Medicină Veterinară: Porcii infectați se manifestă prin hipertermie și prin temperatură de peste 41-42 de grade, o stare de inapetență, ceea ce înseamnă că nu mai consumă furaje, cu tulburări respiratorii, respirația accelerată și care exprimă durerea, cu prezența pe piele, de regulă, la nivelul urechilor și la nivelul extremităţilor a unor pete de culoare roșietică, la scroafele gestante se produce avort, indiferent de momentul în care apare sau sunt în evoluție scroafele și alte manifestări, practic care duc la moarte într-un interval foarte scurt.
300.000 de porci sacrificaţi în ultimele 3 luni
În luna iulie, atunci când pesta a început să dea semne de extindere agresivă, guvernul a emis un act normativ prin care se dă liber la uciderea preventivă a porcilor din județele amenințate, la ordinul prefectului. În HG 484/15.07.2018, este introdus următorul articol: „Uciderea preventivă - măsură excepțională aplicabilă în cazul suspiciunii/confirmării, în condițiile legii, a unui focar de pestă porcină africană într-o unitate administrativ-teritorială sau pe o arie teritorială determinată, stabilită prin ordin al prefectului, în calitate de conducător al unității locale de decizie din cadrul centrului local de combatere a bolilor”.
În judeţul Brăila, prefectul a respectat actul normativ şi a comandat uciderea fără discernământ a tuturor porcilor.
Mălinache Stan, primar Gropeni: „Acea comisie care stabilește la ordinul prefectului, sau da putere ordinului prefectului... nu a găsit înțelegere la dumnealor. Cei 30, am fost în ședința respectivă, am dezbătut cu argumente forțe pe masă, măcar să ne mai păsuiască până în momentul în care va apare un focar de pesta porcină. Cei de acolo au decis uciderea prin vot, ne-am înțeles, ne-am conformat deciziei dumnealor și am ucis în toată localitatea, tot ce însemna suină.”
Condamnaţi la sărăcie
Alexandru Mocanu a pierdut două scroafe, dar a reuşit să salveze alţi trei porci pentru ca i-a tăiat la timp.
Pensionar: A venit, a intrat, s-a uitat, a văzut care e treaba și mi-a spus: câți ai? Am două. Trei i-am tăiat și două le-am predat. Pline de purcei. Una mai avea 2 săptămâni și una 3. A venit acolo, i-a tras cu glonțul... nu știu ce a făcut... în fața mea... Am lucrat pe un tractor și am ieșit la pensie, la dreptul meu când am împlinit dreptul. Și mi-a venit și mie pensia, 10 milioane, cât ne dă. Și, având și eu nițel pământ, am stat pe poziții aici. Am crescut un animal... că am și copii. Am dat și lor, doar nu țineam numai pentru mine. Avem 2 băieți și cu mine 3. Trei porci rămânea ai lor și aveam și scroafele astea că să am prăsilă, să nu mai cumpăr…
Lenuţa Duvac creştea alături de soţul ei 3 scroafe şi 9 purceluşi. Pe aceştia din urmă voiau să îi vândă. Acum au rămas fără nimic.
- Pe aia mare a împușcat-o și pe aia mici i-a omorât. I-a dat de cocină... de fier, că aveam un fier acolo și i-a dat de fier și i-a omorât.
Cei care au asistat la omorârea animalelor sunt încă în stare de șoc.
Scarlat Vasilica: Nu mai aveam curaj nici să ieșim la poartă de frică. Da. Poliție, poliție, hai. Stai ba, ce facem acuma, ne omorâți? Da' barem nu ne dați o bombă și terminați-ne ba. Nu tot ne amăgiți, ba ba... că vine. Că dacă nu dai porcii, te bag în pușcărie, că-ți dă amendă. Dă. Și omul a dat, ia-l, ia-l. De frică. Asta-i statul român. Se pune mâine, poimâine și pe oaie și pe vacă și pe găină și gata, a terminat.
Lenuta Duvac: Da... și a intrat și a luat-o și a împușcat-o. Ziceai că am făcut crimă, și poliția, restul îmbrăcați în alb.
Mălinache Stan, primar Gropeni: Zilele trecute a venit un om plângând, spunea: m-am dus la adăpostul de animale, am câțiva tinere ovine acolo... și când m-am uitat unde țineam scroafele, m-a bufnit plânsul și am plecat. Adică să nu credeți că a fost chiar simplă. Nu că nu ar fi fost pesta, dar am acționat prea dur, prea brutal, prea... prea exagerat.
Sătenii din Gropeni sunt revoltaţi. Susţin că porcii lor nu au fost testaţi înainte de a fi sacrificaţi.
Vasile Scarlat: Sănătoși porcii. Nu porcii bolnavi, a luat porci sănătoși. Dacă suntem și noi de acord: ai luat porci, da? Dar să fie bolnav. Domle, a murit bolnav, ia-l, ridică-l, du-l la groapă. E paguba mea că a murit. Dar tu vii și-l împuști sănătos în cap și-l urci în remorcă? Ce ești tătar? Și tătarii l-au omorât pe Dumnezeu. Păi așa faci?
Duvac Lenuta: Ne-a spus că e pentru porci, i-a luat. Nu știam de nimic... dar nici nu a făcut analize la cineva în comună aici. A venit și i-a luat pe toți.
Mălinache Stan, primar Gropeni: Ăștia din UE, se specifică clar, chiar în cadrul unei exploatații, o gospodărie care are un porc, în nomenclatura noastră, este o exploatație. Domle, dacă are două adăposturi, unul în față curții și unul în fundul curții, și unul are focar și celălalt nu are, nu este obligatoriu să-l ucidă pe ăsta domle...
Prof. dr. Gabriel Predoi, decan Facultatea de Medicină Veterinară: Transmiterea se realizează direct, prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoare… virusul nu se transmite la om. Nu produce la boala la om, dar asta nu înseamnă că oamenii, când au identificat pe animalul în viață sau chiar și pe cadavre elementele care le-am spus, nu trebuie să anunțe medicul veterinar, nu trebuie să sacrifice animalele, nu trebuie să folosească pentru consumul uman, de ce, pentru că duce la răspândirea bolii, în alte locații și se întâmplă ceea ce la acest ceas românia se confruntă.
Ministrul agriculturii le-a promis despăgubiri pentru porcii pierduţi.
Petre Daea: În total e vorba de o sumă de 71 milioane de lei şi vor fi finalizate în următoarele săptămâni, avand în vedere procedurile care trebuiesc îndeplinite.
Scarlat Vasilica: Da, a dat hârtie că îți dă banii. Așteaptă banii. Unii spune că îți dă, unii că nu-ți dă. Nu suntem siguri. Unii a dat, unii nu a dat... și că să stai să te duci să umbli. Mai găsești pe unul, habar nu are, că să se ducă prin Brăila să umble, ăla mai e în stare să se ducă la APIA sau să se ducă să scoată de acolo, că să îi dea banii? Mai bagă banii pe card. Păi ăla habar nu are ce înseamnă cardul. Adu banii în mână la primărie sau în alt loc, cât ai avut? Ia banii. Vii la APIA... păi dacă eu nu știu unde să umblu? Nu rămâne banii pe acolo? Și câți nu rămâne așa? Rămâne la mulți... ei tot merge înainte.
Mălinache Stan, primar Gropeni: Din zvonurile pe care le am că ar fi la 30 de kg, 10 lei noi, la peste 30 de kg, porcul gras, până la o anumită greutate, ar fi de 8 lei noi, sau reproducția ar fi de 10 lei. Deci este incalificabil. Deci din punctul meu de vedere personal, este o mizerie, pentru că, revenind la prasilă, scroafă, să investește în ea, în acea scroafă care omul o ține în curte iar acea scroafă este exploatată 3, 4, 5 ani. În funcție de modul cum o întrețin și o exploatează în continuare. Să te duci să îi dai că la porc de carne, 10 lei, sau 100.000 de lei vechi pe kg, pe câtă vreme asta producea încă 5 ani de zile. Ați înțeles? Adică, acea pagubă colaterală nu a luat-o in calcul. Haide, am tăiat, am omorât, am distrus și vreți, bine.
Măsuri de stopare ineficiente: experții interzic vânătoarea, Guvernul dă frâu liber
Primul focar de pesta porcină africană a fost înregistrat în România în iulie, 2017, într-o gospodărie din Satu Mare. Anul acesta, la începutul verii boala s-a răspândit masiv. Pentru că a continuat să se extindă, în septembrie, guvernul a dat un nou ordin.
De această dată, s-a dat liber pentru 90 de zile la vânătoarea de mistreți dar și șacali și alți prădători din Delta Dunării, pe motiv că omorârea animalelor sălbatice va duce la stoparea răspândirii virusului pestei porcine.
Cristian Papp, WWF România: Decizia este de a împușca un număr cât mai mare de mistreți, respectiv prădători, cum ar fi șacalii, vulpile, ciorile grive și coţofenele. Din păcate, acest ordin vine în detrimentul naturii și acești prădători lupta împotriva virusului și a pestei porcine. Am observat că, de exemplu, șacalul și-a făcut foarte bine treaba, și că în Delta Dunării, numărul mistreților s-a redus probabil cu 80%. Și ce putem vedea acolo, mistreți mari pe baza urmelor pe care le-am văzut, adică practic au rămas indivizii sănătoși. Restul au fost răpuși de către pesta porcină și șacalul foarte bine a contribuit la eliminarea animalelor moarte până la urmă.
Reprezentanţii World Wide Fund for Nature România cred că această decizie va duce, de fapt, la răspândirea pestei, în loc să o stopeze.
Cristian Papp: Această măsură nu previne pesta porcină, din punctul nostru de vedere. Dimpotrivă, accentuează răspândirea virusului, inclusiv experții Comisiei Europene care luptă cumva împotriva răspândirii acestui virus, ei zic că orice vânătoare ar trebui interzisă. Și noi ce facem, dăm drumul la vânătoare exact în aceste zone cheie unde, practic, ar trebui să existe liniște.
După reacţia asociaţiei ecologiste WWF, Asociaţia Vânătorilor a emis un drept la replică. Lipseşte fundamentarea ştiinţifică, dar abundă de acuze: „În legătură cu poziția adoptată de acest ONG, în astfel de situații riscate pentru țară, opinăm că reprezentații acestora par mai degrabă aserviți unor interese străine românilor și țării, fiindcă încearcă să boicoteze fățiș măsurile de siguranță națională ce se decid oficial, preventiv sau curativ, motiv pentru care ar trebui cercetați mai atent, atât în ceea ce privește ignoranța sau reaua lor intenție, cât și proveniența resurselor exagerate de finanțare, deocamdată în scopuri insuficient explicate și imposibil de înțeles logic.”
Cristian Papp: Nu știm de ce s-a luat această decizie, mai ales că nu am văzut nicio notă de fundamentare, deci practic acest ordin a fost votat pur și simplu, fără să se ia în calcul evidente științifice, fără să se fi demonstrat că prădătorii pot contribui la diseminarea virusului.
Controale rărite, în loc să fie înăsprite
Încă din anul 2016, UE a avertizat România cu privire la pericolul pestei porcine africane. În loc să înăsprească controalele, autoritățile le-au înlesnit. De exemplu, în primăvara acestui an, reprezentanții Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor au emis un ordin prin care au amânat controalele obligatorii în gospodării, din primăvară, în toamnă. Dacă acest control ar fi fost realizat în luna martie, ca în fiecare an, medicii veterinari ar fi putut trage un semnal de alarmă cu privire la extinderea pestei.
Gabriel Predoi, medic veterinar: Măsurile, dacă nu se iau în concret cu evoluția bolii, într-o localitate și nu se acționează imediat, boală se difuzează.
1000 de focare în 13 judeţe
În comuna Dragalina din județul Călărași, pesta porcină a fost depistată în luna septembrie, la un complex agricol. 25.000 de capete de porcine au fost omorâte.
Marian Stanciu, primar Dragalina: Focarul l-au depistat cei din cadrul complexului Nutricom Oltenița. Au luat analize, au văzut că le mor porci, au luat analize, după cum știți se fac analize la București, la institute specializate, avem confirmarea că focarul există.
Autorităţile din judeţ le-au recomandat sătenilor să îşi taie porcii încă de la apariţia primelor focare de pestă porcină africană în România.
- L-am tăiat când a apărut la Brâncoveanu, acum o lună de zile și poate nu îl tăiam, dar l-am tăiat.
- V-ați speriat că rămâneți fără porci.
- Exact, de asta. Dacă a apărut la Brâncoveni, apare și la Dragalina, așa că ce să mai faci. Decât să moară... era sănătos, nu l-am tăiat că era bolnav. Era sănătos, dar am fost obligați să îl tăiem.
Nu toţi, însă, au reuşit să-i taie.
- Da, zic, e foarte micuți, nu am ce să tai din ei și ce o vrea Dumnezeu. Vine să ni-i ia, nu ne punem împotrivă. Asta e, mai mult de atâta...
Îngrijorare pentru pânza de apă freatică
Sătenii din Dragalina se confruntă cu o altă problemă: aceştia se tem ca leşurile să nu se inflitreze în pânza freatică.
Marian Stanciu, primar Dragalina: Avem probleme în acea zonă, deoarece apa, primul strat de apă freatică e la 15-20 de metri liniari.
Sătean: Nu suntem de acord cu groapa, pentru că aici este foarte aproape apa. La noi deja, când o începe sa crească apa, luăm apă cu cana din fântănă. Deci e foarte aproape, foarte sus panza freatică.
Reprezentații Apelor Române i-au asigurat pe localnici că groapa a fost securizată iar leşurile au fost dezinfectate înainte să fie îngropate.
Viaţa fără porc. O tradiţie pe cale de dispariţie
Deși în comunele afectate, mii de oameni își plâng necazul, ministrul agriculturii, Petre Daea, minimalizează efectele produse de virusul pestei porcine.
Petre Daea: România are 4 milioane şi jumătate de porci. Până acum, iată că au dispărut nu numai de la porcii graşi, undeva în jur de 150.000. Este sub 10%.
Efecte care sunt doar o parte începutul unei crize alimentare fără precedent. Oamenii nu mai au ce să taie de Crăciun.
Mălinache Stan, primar Gropeni: Tradiția noastră strămoșească de Crăciun, care cu toții și eu și copiii acestei localități, ne duceam la părinți, la bunici și încălecam porcul, era o frumuseţe, nu neapărat mâncarea cât era frumusețea tradiției. Astăzi să vedem ce o să fie de Crăciun. Probabil atunci o să se vadă reculul și mai mare.
Duvac Lenuta: Nu mai avem de Crăciun, nu mai avem nimic. Ce o fi crezând, că creştem un elefant?
Scarlat Vasile: Familie cu 7 copii, căreia i-a luat un grăsun de 40 de kile din obor, care-l ţinea şi ei să facă la Crăciun, nu s-a gândit, hai pe ei!
Pesta porcină africană este o problema departe de a fi rezolvată. Iar oamenii ale căror animale au fost afectate de cea mai gravă boală a animalelor de după al doilea război mondial, sunt furioși pe clasa politică, care îi ignoră.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
