România trebuie să caute să prelungească viaţa activă a persoanelor de vârsta a treia pentru a face faţă îmbătrânirii rapide a populaţiei şi, astfel, pentru menţinerea viabilităţii sistemului de pensii, propune compania de consultanță PwC.
„Pentru România, o ţară care înregistrează o îmbătrânire accelerată a populaţiei, identificarea modalităţilor de a menţine pentru o perioadă mai lungă de timp în viaţa activă profesional persoanele vârstnice va deveni un factor crucial pentru păstrarea viabilităţii sistemului public de pensii. Trebuie să fim mai inovativi în privinţa modului în care concepem politicile sociale şi economice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor muncitorilor vârstnici şi pentru a încuraja angajatorii să ofere posibilitatea de muncă flexibilă şi opţiuni de pensionare parţială", a scris într-un comunicat, Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România, potrivit Agerpres.
Țările membre ale OCDE ar putea înregistra o creştere de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari a produsului intern brut (PIB), pe termen lung, dacă rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani ar fi egală cu cea a Suediei, cea mai performantă țară din UE în această privinţă, potrivit unui studiu al economiştilor PwC.
Indicele „Golden Age" calculat de PwC reprezintă o medie ponderată a unei serii de indicatori – printre care ocuparea forței de muncă, veniturile și participarea în programe de formare - care reflectă impactul pe piața forței de muncă al angajaților cu vârste de peste 55 de ani în 34 de țări OCDE.
Creșterea potențială pe termen lung a PIB-ului variază semnificativ între țări, de la aproximativ 1% în Coreea și 2% în Japonia, până la aproximativ 16% în Grecia. Alte țări care se situează la coada clasamentului ar putea obține, de asemenea, câștiguri mari, cum ar fi Belgia (13%) și Slovenia (12%). Având în vedere dimensiunea sa, SUA ar avea cel mai mare potențial de câștig în termeni absoluți, de aproximativ 0,5 trilioane de dolari (aproximativ 3% din PIB).
"Între 2015 și 2035, numărul persoanelor cu vârsta peste 55 de ani în țările cu venituri mari (din cadrul OCDE) va crește cu aproape 50%, până la aproximativ 538 de milioane. Este o veste îmbucurătoare că trăim mai mult, însă îmbătrânirea rapidă a populației exercită o presiune financiară semnificativă asupra sistemului de sănătate și de pensii. Pentru a compensa aceste costuri mai mari, considerăm că angajaților de vârsta a treia ar trebui să li se permită și chiar să fie încurajați să rămână în activitate mai mult timp. Acest lucru ar spori puterea de cumpărare și ar conduce la creşterea PIB-ului, implicit a veniturilor din impozite si taxe", a a adăugat Ionuţ Simion.
Pensiile speciale, ignorate
Când vorbesc de sustenabilitatea sistemului de pensii (care în opinia PwC poatre fi asigurată prin prelungirea vieței active a persoanelor de vârsta a treia), oficialii companiei nu spun nimic însă de beneficiarii de pensii de lux proveniți din sectorul public sau de către cei care încasează pensii speciale. Potrivit Economica.net, aproape 8.500 de pensionari din rândul magistraţilor, grefierilor, experţilor şi tehnicienilor criminalişti, piloţilor, însoţitorilor de bord, membrilor echipajului de cabină, navigatorilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi şi altor câteva categorii profesionale au încasat în luna martie pensii speciale, potrivit celor mai recente informaţii centralizate ale Casei Naţionale de Pensii Publice.
Beneficiarii pensiilor speciale au printre cele mai scurte stagii de cotizare la pensie dintre toate categoriile profesionale din România, potrivit informaţiilor Casei Naţionale de Pensii Publice. De exemplu, auditorii publici externi la Curtea de Conturi au dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare, la pensie specială, dacă au cel puţin 14 ani vechime în funcţie, în timp ce diplomaţii cu minimum 15 ani vechime în Ministerul Afacerilor Externe au dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensie specială.
Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care oamenii datorează şi plătesc contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii. Un număr de 16 milioane de oameni şi 800.000 de firme plătesc 170 milioane euro pentru 8.000 de privilegiaţi, potrivit Economica.net.