Proiect Patriarhie-MAE în diaspora: O parte a românilor din străinătate, decişi să nu se mai întoarcă

Proiectul "Români de lângă Români", finanţat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi promovat de Radio Trinitas, a avut ca obiectiv general promovarea, mediatizarea şi consolidarea diasporei româneşti prin mass-media, scrie Mediafax.ro.

Derulat pe parcursul a peste şase luni, proiectul a avut ca grup ţintă 200 de membri ai celor 26 de comunităţi de români din Paris, München, Bruxelles, Roma şi Madrid, dar şi din organizaţii neguvernamentale, precum şi jurnalişti români în cele cinci oraşe. Au fost realizate astfel reportaje pe teme culturale, sociale şi religioase, precum şi interviuri în comunităţile de români.

Finalitatea proiectului a fost aceea de a alcătui "un tablou a ceea ce este acolo şi chiar să redactăm o broşură care să exprime o imagine de ansamblu a diasporei noastre occidentale", explică directorul Radio Trinitas, Ciprian Olinici, consilier patriarhal.Din discuţiile cu membrii grupului ţintă, realizatorii proiectului au ajuns la câteva concluzii legate de diaspora. "Ascultându-i, se poate spune că diaspora se împarte în două grupuri: cei care abia aşteaptă să revină acasă, mai ales că viaţa în Occident s-a schimbat foarte mult, şi alţii care nu vor mai reveni niciodată, deşi în ţară au părinţi sau copii (...) .Sunt români care spun că acolo (în străinătate - n.r.) nu le lipseşte nimic, iar alţii care şi-ar dori ca România să ajungă la acel nivel al asigurărilor de sănătate ca în Belgia, de pildă, în schimb specialiştii sunt la fel", spune Olinici.

Acelaşi proiect a relevat că românii din diaspora îşi botează copiii în ţara "de adopţie", însă vin în România pentru nunţi şi înmormântări.

De asemenea, cei din grupa de vârstă 35-40 de ani merg la biserică împreună cu copiii. "În Roma 6, la Liturghie se adună şi o mie de români", mai spune consilierul patriarhal Ciprian Olinici.

Tot în diaspora, preoţii români slujesc în cele mai diverse locuri, chiar şi la puşcăriile unde sunt închişi conaţionali. "Lângă Roma, de pildă, a fost botezată recent o tânără de 30 de ani aflată în detenţie", adaugă realizatorii proiectului.

Multe biserici din diaspora sunt organizate în foste mănăstiri catolice sau alte spaţii date în comodat de autorităţile locale, dar sunt şi regiuni unde românii şi-au construit propriul lăcaş de cult. Potrivit consilierului patriarhal, specificitatea proiectului a fost aceea că acesta s-a adresat "diasporei recente". În viitor, iniţiativa ar urma să fie extinsă în Australia, Noua Zeelendă, Africa de Nord şi Republica Moldova.

Valoarea totală a proiectului a fost de 88.385 lei, contribuţia din partea MAE, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, fiind de 79.860 lei.