Programul prin care preșcolarii și elevii primesc alimente gratuite în școli, care ar trebui, în teorie, să ajute în special copiii din medii defavorizate, a fost „un dezastru” în anii trecuți, pentru că alimentele au venit cu întârziere sau, în cazul în care au fost distribuite, unele erau expirate, după cum au subliniat profesorii și experții cu care Digi24.ro a stat de vorbă. Acest lucru se prefigurează și pentru anul școlar 2024-2025, în condițiile în care Guvernul a adoptat Hotărârea care reglementează programul cu 3 săptămâni înainte de începutul școlii.
Hotărârea de Guvern care reglementează programul a fost adoptată cu trei săptămâni înainte de începutul noului an școlar. Mai târziu față de anul trecut, când a fost adoptată cu o lună înainte de începutul școlii.
Deși este finanțat de Ministerul Agriculturii, autoritățile publice locale și directorii de grădinițe și școli trebuie să se ocupe de desfășurarea programului.
Concret, autoritățile locale și directorii trebuie să asigure condițiile de primire și recepție a produselor, distribuția acestora către elevi și să garanteze „veridicitatea datelor din documentele care atestă furnizarea” alimentelor.
De ce nu ajung alimentele la timp
Reprezentanții părinților susțin că autoritățile locale dau vina pe Guvern, că „Hotărârile vin foarte târziu, înainte de debutul anului școlar”.
„De fiecare dată, explicațiile din partea autorităților locale au fost că Hotărârile de Guvern vin foarte târziu, înainte de debutul anului școlar. Se pierde foarte mult timp pentru caietele de sarcini și organizarea licitațiilor, după care licitațiile sunt contestate de diverși operatori economici și nu mai ajung niciodată să fie finalizate ca produsele să ajungă la copii”, a spus Iuliana Constantinescu, președintele Asociației Naționale de Părinți, într-o declarație acordată Digi24.ro.
Licitații întârziate
Iulian Cristache, fostul președinte al Federației Naționale de Părinți, a transmis, pentru Digi24.ro că „este puțin probabil” ca distribuirea alimentelor să înceapă la 9 septembrie.
„Sunt probleme de logistică și de infrastructură, în primul rând, și licitațiile că nu au fost făcute la timp. Și costurile oferite pentru, sau prețurile oferte pentru licitații au fost prea mici și nu a mai existat interes din partea producătorilor locali”, a adăugat cel care a stat 9 ani în funcția de președinte al Federației Naționale de Părinți.
Peste 1.9 milioane de copii pot primi alimente gratuite
Din toamnă, peste 1,9 milioane de copii vor avea dreptul la un pachet gratuit de alimente pe săptămână. Vor primi 2 porţii de fructe şi/sau legume, 3 porţii de lapte, 2 porţii de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie.
Condiția este ca preșcolarul sau elevul să frecventeze cel puțin o oră de curs în ziua distribuirii alimentelor, iar prezența lui să fie înregistrată electronic, se arată în textul Hotărârii citate.
„Prin continuarea programului se asigură conştientizarea preșcolarilor și a elevilor asupra unei alimentaţii sănătoase bazate pe consumul de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate, deprinderea şi fixarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul copiilor, prevenirea diferitelor afecţiuni de sănătate (diabet, boli cardiovasculare şi obezitate infantilă), precum și creşterea gradului de informare cu privire la tipurile de produse alimentare locale şi combaterea risipei de alimente”, potrivit Hotărârii de Guvern.
Copiii care au intoleranță la orice ingredient conținut de aceste alimente vor beneficia de produse adecvate situației lor, dacă părinții vor completa o cerere în acest sens.
Guvernul a întocmit pentru prima oară și un calendar de distribuție, iar prima livrare a fost programată pe 9 septembrie. Măsura aceasta ar urma să prevină problemele de anul trecut, când alimentele gratuite au ajuns târziu la copii sau nu au mai ajuns deloc.
„Anul trecut a fost un dezastru”
„Anul trecut a fost un dezastru, cu mulți elevi din mai multe județe care nu au primit deloc produse pe parcursul anului școlar”, a adăugat Iuliana Constantinescu.
Elevii din 16 județe nu au primit pachetul aproape tot anul școlar 2023-2024, chiar dacă banii au fost alocați și pentru perioada de început a școlii, iar în Municipiul București doar Sectorul 5 derula programul, conform Ministerului Agriculturii.
Un alt exemplu este județul Iași, unde copiii au primit produsele la final de an școlar. Târziu au venit și în Brașov.
„Chiar am avut copii care ne întrebau dom’le dar când primim și noi porția?”, a spus Adrian Secal, un profesor din satul Augustin, județul Brașov, pentru Digi24.ro. Uneori, atunci când au ajuns, alimentele au fost expirate sau întărite, a mai adăugat profesorul.
Profesorul afirmă că nu a văzut ca cineva să fie tras la răspundere atunci când copiii din comuna Augustin au primit abia în noiembrie alimentele, iar alții din țară abia în mai.
70 bani/porție de fructe și legume
Cei mai mulți bani pentru fructe/legume, lactate și produse de panificație, pentru perioada 9 septembrie - 20 decembrie 2024, vor fi dați în București (23 de milioane de lei pentru 165.830 de copii), Suceava (11 milioane de lei pentru 82.916 de copii) și Iași (11 milioane de lei pentru 82.368 de copii).
La pol opus este Tulcea, 2 milioane de lei de lei pentru aproape 18 mii de copii, Mehedinți - 3 milioane de lei la 21.703 copii și Covasna - 3,2 milioane de lei de lei pentru 22.411 de preșcolari și școlari.
Anul acesta, zilnic, fiecare elev ar trebui să primească fructe și legume în valoare maximă de 70 de bani/porție, lapte în valoare de 1.11 lei/porție și produse de panificație de 65 de bani/porție.
„Uite, doamnă, că e expirat de nu știu când”
Programul destinat școlilor din România s-a confruntat cu dificultăți majore în trecut, atât din punct de vedere logistic, cât și din punctul de vedere al calității produselor distribuite, după cum au subliniat profesorii și experții cu care Digi24.ro a stat de vorbă.
Și calitatea produselor distribuite a lăsat de dorit, în unele situații. Elevii s-au plâns de mere stricate, biscuiți expirați și pâine veche. „În București s-au adus biscuiți și ne-au arătat uite, doamnă, că e expirat de nu știu cât”, spune Mihaela Murgoci, profesor în Sectorul 4 din București.
Adrian Secal semnalează probleme similare. „Primim mere, marea majoritate sunt împachetate și când desfac plasticul unele mai miros. Sau vin în lăzile, că am mai primit și mere care nu erau neapărat în pungi, din două, trei mere stricate într-o ladă, e clar că lada respectivă, în două zile, este compromisă”.
Primesc „un iaurt pe care oricum n-au cum să-l mănânce”
Profesorul din Brașov propune ca școlile să aibă mai multă autonomie și să aleagă produsele pe care să le consume copiii.
Acesta a menționat că biscuiții din făină integrală, deși sunt sănătoși, nu sunt pe placul elevilor, iar iaurtul vine fără linguriță. „Nu este ceea ce își doresc ei (copiii n.r.) sau li se pare banal să primească un iaurt pe care oricum n-au cum să-l mănânce, pentru că nu vine cu linguriță, trebuie să iei cu pâine, e complicat”.
Mihaela Murgoci a văzut și ea astfel de situații. „Nu e o soluție asta cu cornul și laptele, nici măcar în rural unde într-adevăr erau copii care mâncau și se bucurau de acel corn și lapte și măr și copii care pur și simplu se jucau cu acele cornuri. Tot așa spunând că nu sunt bune”, a declarat ea.
Totodată, profesorii menționează că, de cele mai multe ori, cantitățile produselor sunt insuficiente. „Sunt copii care au nevoie mult mai mult decât un pachețel de biscuiți de 100 de grame și un lapte de, nu știu cât are, 200 sau 150 de ml”, a transmis profesorul Secal. „Dacă o luăm așa logic, dumneavoastră ați putea 8 ore să munciți cu o cană de lapte și un măr?”, a spus și Mihaela Murgoci.
„Ajută pe acei copii care nu au nimic de mâncare”
În ciuda problemelor ridicate de profesorii și experții cu care Digi24.ro a stat de vorbă, aceștia indică, totuși, că programul poate contribui la reducerea abandonului școlar. Pentru a fi combătută risipa, alimentele care nu au fost distribuite din cauza absenței copilului, vor fi redistribuite către alți preșcolari/ elevi ai unității de învățământ.
„Ajută pe acei copii care chiar nu au nimic de mâncare acasă și de multe ori colegii lor din rural strângeau ce nu mâncau și dădeau copilului din clasă care avea mai multă nevoie de așa ceva. Erau copii care plecau cu ghiozdanul plin de pâine și lapte și-l duceau acasă”, a menționat Mihaela Murgoci, profesor în Sectorul 4 din Capitală.
„În comunitățile vulnerabile, programul, cu toate hibele lui, totuși aduce cât de cât valoare copiilor pentru că le mai oferă ceva și reduce presiunea asupra părinților pentru a asigura un pachet zi de zi”, spune Secal despre situația din Augustin, județul Brașov. „Sunt mulți copii care nu apucă să mănânce dimineața acasă”.
Din datele statistice consultate de Digi24.ro, o treime dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, iar 28% dintre acești copii nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul.
Principala justificare oferită de către părinți pentru faptul că nu se servește prânzul acasă pentru copil este masa primită la școală. 43% dintre părinți declară, de asemenea, că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului, se arată într-un raport World Vision, realizat pentru anul 2024.
În ce privește abandonul școlar, aproape 30% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au ajuns să susțină examenul de Bacalaureat, cu zece mii mai mulți față de anul 2023. În 2012, erau înscriși 202.134 de copii în clasa I, potrivit Ministerului Educației. La liceu, în clasa a XII-a au ajuns să fie înscriși la începutul anului școlar 2023-2024 doar 146.000 de elevi.
