Şi nu este singurul caz. Potrivit statisticilor ONU, numărul celor care solicită azil în ţările industrializate este în creştere, ca urmare a conflictelor din Siria şi Irak, dar şi a instabilităţii din ţări precum Afganistan sau Eritreea.
Sarfraz este unul dintre miile de arabi a cărui viaţă s-a schimbat în rău din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ducea un trai decent alături de familia sa în Alep, cel mai mare oraş din Siria, când a izbucnit Războiul Civil împotriva regimului Bashar al-Assad.
„Au murit foarte mulţi oameni nevinovaţi, mor săracii care nu îşi permit să plece de acolo”, povesteşte sirianul.
A supravieţuit pentru că a fugit la timp: s-a mutat împreună cu părinţii şi cei patru fraţi în nordul Irakului, o zonă aparent mai liniştită, dar ameninţată acum de grupările teroriste ale Statului Islamic. A fost ales de familie să emigreze: cu banii din vânzarea casei din Siria au plătit o călăuză care urma să îl ducă ilegal, în Germania.
„A fost o înţelegere între mine şi călăuză de a plăti 9.500 de euro, dar faptul că nu am ajuns unde a fost înţelegerea, în Germania, suma s-a înjumătăţit şi am plătit 5 000 de euro”, spune Sarfraz.
În urmă cu o lună a fost prins la graniţa României cu Ungaria. Acum autorităţile române îi analizează dosarul pentru a decide dacă îi oferă azil. În Şomcuta Mare, la centrul de cazare pentru solicitanţii de azil, Sarfraz îşi aminteşte cu lacrimi în ochi de războiul care i-a distrus viaţa.
Familia sa locuieşte acum în corturi improvizate în nordul Irakului, iar unul dintre fraţii săi abia a scăpat după ce a fost luat ostatic şi torturat în închisoare de forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad. Sirianul speră să obţină protecţie din partea statului român, să-şi aducă familia din Irak şi să se mute cu toţii în Norvegia: „Eu sper să fie o intervenţie internaţională de mare putere pentru a se opri ceea ce se întâmplă la noi şi Dumnezeu Atotputernicul să oprească nebunia”.
Ca el sunt alţi aproape 50 de imigranţi care cer sprijin statului român. Sunt cazaţi la Centrul din Şomcuta Mare, acolo unde li se oferă sprijin pe perioada solicitării azilului.
„Au un loc de cazare gratuit în centru, primesc o indemnizaţie lunară în bani, au acces la cursuri de limba română, avem de asemenea ONG-uri care le oferă consiliere psihologică”, afirmă inspector principal Simona Chioran, şeful Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Maramureş.
De la începutul anului, 170 persoane au solicitat o formă de protecţie internaţională în România. Cei mai mulţi provin din state precum Siria, Afganistan şi Irak.