Chiar dacă majoritatea tinerilor români cred că democrația trebuie susținută, un procent destul de ridicat dintre ei ar prefera un regim de tip totalitar, arată studii realizate recent de GlobSec și Fundația Friedrich Ebert. Digi24.ro a încercat să afle cum au ajuns aceștia la această concluzie, care pot fi efectele în societate, dar și soluțiile pentru a mișcora acest procent.
Majoritatea românilor crede că democrația trebuie menținută, arată studiile citate. Cu toate acestea, 41% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au declarat că un regim totalitar ar fi bun pentru țara lor, potrivit cercetării efectuate de GlobSec.
Aceștia trăiesc sentimentul că democrația nu li se potrivește. Iar 33% dintre tineri ar renunța la anumite libertăți civile pentru a avea un trai mai bun, conform datelor unui alt studiu, realizat de Fundația Friedrich Ebert.
Psihologul Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai, a explicat, pentru Digi24, că alegerea tinerilor vine în urma unor lipsuri materiale. Astfel, pentru ei, pe hârtie, un regim totalitar pare atractiv, căci promite egalitate.
„Practic, oamenii care ajung în pozițiile de putere într-o societate democratică astăzi nu mai sunt modele de urmat, nu mai sunt repere. Și atunci tinerii au această atitudine negativă față de instituțiile democratice și în plus, în zona tinerilor există, cel puțin în România, așa cum vedem în aceste analize, un segment destul de mare care se referă la tineri care sunt într-o zonă de sărăcie, care sunt, ca să spun așa, pierzătorii dezvoltării democratice a țării”, a afirmat acesta.
El a subliniat că, deși „un procent mare dintre tinerii români merg înspre ideea de a repara și de a dezvolta zona democratică, alții, un procent mai mic, dar destul de important, caută mijloace alternative democrației”.
Care poate fi soluția
„Iar regimurile autocrate, mai ales când le citești ideologic și le vezi numai pe hârtie și nu le-ai experimentat, pot să devină atractive pentru acest segment. Trebuie să evităm să citim despre autocrații și utopii pe hârtie. Când citești angajamente și declarații ale partidelor extremiste, de inclusiv ale comunismului pe hârtie, un tânăr poate să spună că sună foarte bine...toți oamenii să fie egali, toți să aibă acces la resurse, să nu fie discrepanțe foarte mari, toți să aibă nevoile satisfăcute. Și numai că cei care au trăit sau care au prins diverse variante ale comunismului știm că mare diferență între ce pe hârtie și ceea ce s-a întâmplat în realitate. Așa că acea realitate trebuie adusă în mintea tinerilor ca să nu rămână la înțelegerea autocrațiilor și a comunismului doar citind lucrări care care reușesc să le pună într-o imagine pozitivă”, a declarat rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, pentru Digi24.ro.
Acesta a subliniat că soluția ar fi înțelegere mai bună a regimurilor totalitare. Altfel zis, educația. Mai trebuie, însă, și ca statul să rezolve inechitățile.
„Ce avem de făcut este ca împreună cu tinerii să reîntărim democrația și instituțiile democratice, să avem programe care să nu creeze polarizări și discrepanțe socioeconomice foarte mari și în același timp, să le reamintim tinerilor ce înseamnă un regim autocrat, nu pe hârtie”, completează rectorul Universității Babeș-Bolyai.
„Contează percepția și, evident, nu realitatea”
Redactorul-șef „Historia”, Ion M. Ioniță, consideră că o altă explicație poate fi faptul că istoria regimurilor dictatoriale este tratată superficial în instituțiile de învățământ.
„Ne întrebăm de ce am ajuns la așa ceva. Evident, principalul răspuns este că avem mari probleme legate de educație, de informația la care au acces acești tineri. Cine vorbește despre dictatură în România, despre istoria în România a regimurilor dictatoriale, ce s-a întâmplat în acele vremuri...Probabil foarte puțin se spune în școală despre așa ceva (...) Această afirmație de pe internet o găsești peste tot: că pe vremea lui Ceaușescu se trăia mai bine. E o prostie imensă chestia asta, dar nefiind contrazisă, nefiind programe de educare, de educație istorică, evident că poți crede”
El a subliniat și că astfel de afirmații false, precum și altele, sunt răspândite în mediul online, unde tinerii petrec foarte mult timp, astfel că ei devin victime ale dezinformării sau ale propagandei.
Efectele se vor vedea la vot
„Au acum în lumea modernă ca surse de informare în principal rețelele sociale și foarte mult Tiktok-ul, deci ei nu au acces la o informație corectă, reală, sunt influențați de tot felul de campanii, sunt influențați de propagandă, de toate aceste teorii care prezintă regimul comunist din România ca fiind unul în care curgea lapte și miere. Este total fals, dar contează percepția și, evident, nu realitatea. Ei sunt vulnerabili la manipulare și la propagandă. Iar pe această temă este o campanie de dezinformare de foarte mulți ani, nu de acum. (...) Tinerii sunt vulnerabili la mesaje extremiste, în general, pentru că e o etapă a vieții în care ești mai înflăcărat, să spunem, și poți să crezi, să fii luat captiv de anumite ideologii extremiste. La fel, mișcarea comunistă a racolat mulți tineri cărora le-a vândut iluzii. Când ești liber, probabil nu te gândești cum este să trăiești într-o societate în care nu mai ai drepturi”, a argumentat Ioniță.
În plus, Ion M. Ioniță subliniază și că tendințele antidemocratice se vor reflecta și la alegerile din noiembrie-decembrie. Și asta după ce, la alegerile europarlamentare din iunie 2024, peste două milioane de tineri au votat.
„Vedeți foarte bine că partidele de extremă din România au crescut ca număr de simpatizanți, dacă luăm ca reper alegerile trecute. Deci acum avem scoruri mult mai mari în acest bazin electoral antidemocratic, antieuropean și se vede acest lucru. Această ascensiune este periculoasă pentru democrația din România”, a declarat on M. Ioniță.
Studiile au arătat însă și o parte bună: majoritatea societății românești are deschidere către Uniunea Europeană și NATO. 83% dintre români susțin apartenența țării la UE, iar 88% la NATO.
