Scăderea CAS ar încuraja angajările şi ar lăsa mai mulţi bani în salariaţilor şi patronilor. Bugetul pensiilor ar putea fi, însă, grav afectat.
„Actualele contribuţii făcute la pensii de cele 4,9 milioane de salariaţi nu acoperă în totalitate pensiile plătite către cei circa 5,3 milioane de pensionari, iar diferenţa este suportată din bugetul de stat. Populaţia îmbătrâneşte, iar dacă nu se stimulează naşterile, situaţia pensiilor se agravează”, spune Adrian Benţa, specialist fiscal.
Anul acesta, statul va plăti pensii de circa 12 miliarde de euro, din care 8 miliarde de euro se adună din CAS. Bugerul acoperă restul de 4 miliarde de euro.
Concret, proiectul adoptta de Saenta propune ca salariaţii să achite contribuţii reduse cu trei puncte procentuale, iar în cazul patronilor, scăderea să fie de două puncte procentuale.
„Din păcate, acum, reducerea de CAS - trebuie spus foarte ferm - cu un impact bugetar estimat la 7 miliarde de lei, nu are loc în buget. Este evident, pentru oricine, în condiţiile în care avem proiecţie de deficit bugetar de peste 3% anul viitor”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Perspectivele sunt sumbre pentru cei care vor ieşi la pensie peste 30 de ani. În cazul lor, pensia privată şi cea obligatorie abia vor acoperi 40% din ultimul salariu, potrivit estimărilor.
„Aceste persoane trebuie să identifice noi surse de venituri dacă îşi doresc un trai decent. Puterea de cumpărare a acelei pensii va fi scăzută”, spune Adrian Benţa, specialist fiscal.
Doar 3 milioane de români contribuie lunar la fondurile de pensii private obligatorii.
„Majoritatea dintre românii care au pensia privată obligatorie nu ştiu la ce fond o au însă mai puţin ne preocupă ce se întâmplă cu banii aceia, cine îi administrează, ce valoare are contul meu”, declară Melania Mirea, director în cadrul unui fond de pensii.
Din 2008 şi până acum, un român care contribuie activ la fondul de pensii private obligatorii a strâns, în medie, 5.300 de lei în cont.