Patriarhul Daniel: Trebuie să vedem drama satului românesc, nu doar să privim mioritic la satul de odinioară

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a atras atenţia, miercuri, asupra dramei satului românesc în prezent, unde ţăranul este adesea uitat şi ignorat, şi a îndemnat la solidaritate şi la asumarea obligaţiei morale de a-i ajuta pe cei care trăiesc în mediul rural, transmite Agerpres.

„Sunt sate care, în timp de ploaie şi frig, iarna, au drumuri foarte anevoioase, foarte grele. S-a arătat chiar şi, adesea, cât de greu se merge cu mortul la groapă într-un sat unde drumurile s-au deteriorat de la an la an, nu s-au reparat. Deci, ţăranul este adesea izolat, uitat, ignorat şi atunci trebuie nu doar să privim nostalgic şi mioritic la satul de odinioară, ci să vedem şi drama satului românesc de astăzi”, a spus patriarhul Daniel la vernisajul expoziţiei de fotografie "Chipul satului românesc", deschisă în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei.

Patriarhul consideră că, în faţa problemelor cu care se confruntă satul românesc - depopularea, singurătatea, boala, lipsa de acces în aşezările rurale, lipsa apei curente - „avem nevoie de o cultură de responsabilitate şi solidaritate cu oamenii de la sat”.

„Să nu uităm biserica din sat, cimitirul din sat, crucea eroilor, să nu uităm şcoala din sat, noi, care ne-am născut la sat şi ne-am mutat la oraş şi să nu uităm pe oamenii săraci din satul în care ne-am născut, să-i ajutăm, cel puţin la marile sărbători, la hramul satului şi să salvăm unele case de la sat care sunt părăsite. Să le reparăm, să le cumpărăm, să le facem case de vacanţă. (...) E foarte important, dacă avem posibilitatea, să ajutăm, că aproapele nu-i doar vecinul. Este şi cel cu care te-nrudeşti. Şi, în general, oamenii de la sat preţuiesc faptul că n-au fost uitaţi”, a mai spus patriarhul Daniel.

Pariarhul Daniel: „Nu trebuie să punem în evidenţă doar jalea şi suferinţa, ci şi speranţa”

Înaltul ierarh a afirmat că artiştii fotografi au obligaţia morală de a mobiliza societatea în favoarea satului.

„Avem obligaţie morală. Că aceste fotografii nu sunt făcute doar să ne impresioneze emoţional, ci să ne mobilizeze în mod responsabil, în mod exemplar, nu doar să creeze emoţie de moment, până la lacrimi, ci să ne determine să facem o lucrare în favoarea satului. Altfel, îl descriem frumos şi devine lauda noastră un fel de parastas al satului românesc. Noi avem nevoie de o reînviere”, a subliniat patriarhul Daniel.

Patriarhul consideră însă că „trebuie să surprindem nu numai sărăcia, ci şi prosperitatea unor sate, pentru că avem şi comune şi sate din mediul rural mai frumoase”, cum ar fi „satele foarte frumoase” din Bucovina, Maramureş ori Rucăr-Bran.

„Nu trebuie să punem în evidenţă doar jalea şi suferinţa, ci şi speranţa. Deci, trebuie să avem deodată o privire realistă, dar una cu speranţă. Cine a ajuns într-o funcţie de răspundere în sat, fie la Consiliul Judeţean, fie la Guvern, sau în diferite instituţii ale statului are obligaţia morală să ajute şi satul lui. Asta nu înseamnă deturnare de fonduri, ci stabilire de priorităţi", a adăugat patriarhul Daniel.

Expoziţia de fotografie "Chipul satului românesc", care reuneşte lucrări ce înfăţişează chipuri ale românilor de la sate, s-a deschis miercuri în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei.

Organizat în contextul Anului Omagial al satului românesc în Patriarhia Română, proiectul a fost realizat de fotografii Agenţiei de Ştiri Basilica în colaborare cu mai mulţi artişti care au evidenţiat în lucrările lor satul românesc.

Expoziţia "Chipul satului românesc" va putea fi vizitată până pe 9 martie şi reuneşte reunind lucrări semnate de fotografii: Andreea Acatrinei, Gina Buliga, Mioara Chipăruş, Mirela Drăghiţă, Raluca Ene, Mircea Florescu, Daniel Ghindea, Daniel Mandache, Sorin Onişor, Cezar Gabriel Popescu, Silviu-Florin Salomia, Ionuţ Tanciu şi Mădălina Ursu.

2019 este "Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)" şi "Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti" în Patriarhia Română.