Paradoxul comerţului. Cele mai multe mall-uri, în zonele cu cele mai mici salarii

Alertă la Chișinău. O dronă a fost găsită în apropriere de o arenă sportivă din capitala Republicii Moldova

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Cu cât o zonă de provincie are salarii mai mici, cu atât are mai multe magazine, arată un studiu DTZ Echinox. Cei mai puţini bani sunt câştigaţi în cele şase judeţe din nordul Moldovei, în medie doar 300 de dolari pe lună. Însă tot acolo sunt şi cele mai multe mall-uri, hipermarketuri şi supermarketuri. Se întind pe 423.000 de metri pătraţi.

Salarii mici şi centre comerciale multe sunt şi în regiunea sud-estică a ţării, care cuprinde judeţele din sudul Moldovei şi pe cele din Dobrogea. Precum şi în regiunea nord-vestică, unde media salarială este ridicată doar de Cluj.

Deloc întâmplător, din aceste regiuni au plecat cei mai mulţi oameni peste hotare. Neamţ, Bacău, Suceava şi Bistriţa sunt judeţele care au cea mai mare pondere a locuitorilor care muncesc în străinătate.

Nu se mută definitiv acolo, ci îşi lasă familiile acasă şi trimit periodic în ţară banii câştigaţi în Spania sau Italia. Pentru familiile din Moldova, remiterile rudelor care lucrează în străinătare reprezintă o sursă de venit mult mai importantă decât salariile câştigate în ţară.

Populaţia din acea zonă are o putere reală de cumpărare mai mare decât cea din statisticile oficiale. Iar comercianţii ştiu asta. Cum o mare parte din banii câştigaţi în străinătate sunt cheltuiţi pe construcţia de case sau pe renovarea lor, Dedeman şi Praktiker au mai multe magazine în Moldova decât în restul ţării. Şi mai rămân bani şi pentru cheltuielile curente, aşa că în acele regiuni sunt şi multe hipermarketuri. Kaufland, Carrefour şi Cora sunt doar trei dintre lanţurile comerciale care şi-au concentrat afacerile din provincie în judeţele din nordul şi sudul Moldovei. Şi tot în Moldova sunt şi cele mai multe magazine de haine Zara, H&M şi C&A.

Însă faptul că locuitorii din Moldova au bani să îşi renoveze locuinţele, să mănânce şi să se îmbrace nu înseamnă că acea regiune nu mai are nevoie de dezvoltare. Munca în străinătate rămâne doar o soluţie de compromis pentru cei care nu şi-au găsit o slujbă în oraşul în care locuiesc. Impactul social este unul uriaş şi este resimţit cel mai mult de copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare.

Pe termen lung va trebui încurajată dezvoltarea economiei din acele judeţe, astfel încât muncitorii să se întoarcă acasă. Un prim pas pentru atragerea investitorilor poate fi făcut prin construirea unor autostrăzi care să lege Moldova de restul ţării. Dar, dacă planul de dezvoltare a acelei regiuni va eşua, locuitorii plecaţi la muncă în străinătate vor încerca să îşi aducă acolo familiile. Iar depopularea judeţelor sărace ar îngenunchea şi comerţul de acolo.