Până la finalul deceniului, nouă din zece locuri de muncă vor necesita cunoştinţe de calculator
Nu doar cei care lucrează în birouri vor trebui să știe cum funcționează un computer. Industrii în care lucrul manual a fost baza secole la rândul sunt echipate cu echipamente din ce în ce mai complicate și performante pe care angajații fără cunoștințe digitale și tehnologice de bază nu le pot folosi.
În fața acestei revoluții digitale România rămâne o țară a paradoxurilor. Mulți tineri sunt experți în calculatoare și, la fel de mulți nu au folosit un calculator în viața lor.
Slujbele care necesită cunoștințe de bază în folosirea calculatorului deja au devenit majoritare. Până și ospătarii au ajuns să utilizeze calculatoare în unele localuri pentru administrarea comenzilor și, în tot mai multe fabrici, tot calculatoarele sunt cele care controlează echipamentele de producție. Estimarea că până la finalul deceniului 9 din 10 locuri de muncă vor necesita competențe digitale este cât se poate de realistă. Iar România are puncte slabe și puncte forte din acest punct de vedere. Marea problemă este că aproape 20% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani nu au folosit niciodată calculatorul, după cum arată o anchetă Eurostat din 2011. Sunt tineri din mediul rural care au învățat în școli fără calculatoare și care nu și-au permis să își cumpere un calculator personal. Aceștia sunt viitorii adulți care vor avea o problemă în perioada următoare dacă nu vor reuși să deprindă măcar aptitudinile de bază în folosirea computerului și internetului.
De cealaltă parte sunt cei 80% dintre tinerii români care au folosit măcar o dată calculatorul. Iar unii dintre ei îl folosesc foarte bine.
România are mulți IT-iști competenți. Tocmai de aceea mulți dintre giganții IT occidentali au birouri în țara noastră. Și, oricât de rău ar suna, pirateria informatică a jucat un rol destul de important în educația tinerilor IT-iști din România și din restul Europei de Est, căci le-a oferit acces la copii ale unor programe scumpe pe care nu și-au permis să le cumpere în original.
Totuși, în majoritatea cazurilor, tinerii experți în calculatoare din România sunt auto-didacți. Chiar dacă testarea competențelor digitale a devenit o probă a examenului de bacalaureat, educația informatică rămâne deficitară în școlile din România. Pe lângă lipsa calculatoarelor numărul profesorilor specializați pe informatică rămâne mic. În unele cazuri profesorii de informatică sunt profesori de fizică sau de atelier reconvertiți.
Însă probleme există la nivelul întregii Uniuni Europene unde 60% dintre copiii în vârstă de 9 ani învață în școli fără calculatoare. În același timp, mai putin de 30% dintre tinerii cu vârste între 10 şi 15 ani sunt educaţi de profesori specializaţi în acest domeniu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
