Ouăle se înroșesc în Joia Mare, mieii se sacrifică în Vinerea Mare. Ce semnifică Iepurașul?
Săptămâna Mare, purificare trupească și spirituală
Joia Mare este un moment al spovedirii, dar și unul în care sufletele celor morți se întorc acasă, pentru a petrecere sărbătorile pascale alături de cei dragi, potrivit etnologului.
„Azi se împart joimărițe - cănuțe pline cu apă și cu flori la coadă. Curățarea mormintelor, focul care se aprinde amintesc de această legătură cu Dumnezeu, de această purificare a spiritelor”, a mai spus aceasta.
În Vinerea Mare, creștinii nu se pot spovedi, însă pot ține post negru.
În popor se spune că în Vinerea Mare orice boală, urățenie sau farmec dispare în cazul în care creștinii se scaldă în apa unui râu.
„Există acest moment al purificării prin apă. Apa, cu toate virtuțile sale, înseamnă o curătare perfectă a trupului ca să putem trece, la prânz, pe sub Sfântul Epitaf. Atenție! Există credința că trebuie să ai grijă după cine treci, să nu îi iei relele sau bătrânețele”, a explicat Doina Işfănoni.
„Vinerea Mare este dedicată sacrificiilor înțelese, cum ar fi înjunghierea mieilor. Este momentul sacrificiului, al răstignirii și printr-o extensiune în viața noastră se face conexiunea între jertfirea mieilor și jertfirea lui Iisus”, a mai afirmat aceasta.
Oul și iepurașul – simbolurile sărbătorilor pascale
„Oul este unul dintre elementele simbolice de mare importanță în sărbătoarea pascală pentru că semnifică mormântul lui Iisus care, prin ciocnirea la vârf, va elibera spiritul renașterii noastre. Ouăle vopsite cu roșu semnifică sacrificiul din iubire al Mântuitorului pentru răscumpărarea păcatelor. Oul este o punte peste timp care ne amintește prin culoare de ceea ce înseamnă dorința noastră de perpetuă revenire la un status mai bun și la șansa anuală, prin jertfa lui Iisus, de a ne mântui”, a explicat etonologul.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Iepurașul este specific Europei Centrale și, ca și bradul, a venit odată cu popoarele germanice.
„Se zice că iepurașul face ouă. Patronează ca simbol al fertilității, căci este cel mai prolific dintre animale. Este unul dintre animalele care are o mare calitate – blândețea”, a spus Doina Işfănoni.
Moldovenii, mai apropiați de Dumnezeu
Potrivit etnologului, există zone în țară unde oamenii sunt mai apropiați de Dumnezeu. Moldovenii respectă cu mai multă sfințenie, cu mai multă conștiință aceste convingeri și credințe creștine.
„Moldovenii trăiesc religiosul. Sunt creștini care, în continuare, își asumă această convingere dinlăuntrul ființei lor. După căderea Constantinopolului, la 1453, se spune că misiunea de a continua făclia ortodoxiei a fost preluată de moldoveni. Ștefan cel Mare și Petru Rareș au avut această datorie de a ține faclia ortodoxiei în fața otomanilor, musulmanilor”, a mărturisit aceasta.
„Toată această perioadă a sărbătorilor pascale este un moment al sacrului, al unui tip de sărbătoare care niciodată în an nu se va mai repeta. Nu vom mai avea pe masă aceste simboluri ale rodniciei, ale bunătății, ale abundenței ca acum, la Paști, și nu vom mai avea această șansă a înălțării noastre spirituale ca acum, odată cu învierea Mântuitorului”, a încheiat etnologul Doina Işfănoni intervenția sa din Digimatinal.
Citiți și:
POVEȘTILE CREDINȚEI. Oul de Paște, între tradiție și afacere
Turismul ecumenic: Bucovina, punctul central al iubitorilor de tradiţii
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
