Într-un oraş inteligent, accesul la informaţiile publice sau plata facturilor sunt doar la un click distanţă. Infrastructura este şi ea pusă la punct, iar casele au un consum redus de energie. Traficul din metropolă este constant monitorizat, iar mijloacele de transport în comun sunt redirecţionate pe traseu în funcţie de orele de vârf şi de zonele cele mai aglomerate. Conceptul este încă la început în România, dar avem deja exemple de oraşe informatizate, Oradea şi Alba-Iulia.
Nelu Dumea, directorul regional al unei companii de telecomunicaţii: „Noi am realizat 154 de kilometri, ne-am concentrat foarte mult pe zonele unde este populaţia mai densă.”
Eduard Florea, directorul economic al Primăriei Oradea: „ Ne dorim ca undeva în 10 ani tot ceea ce înseamnă artere principale din Oradea, centru istoric, să beneficieze de o reţea subterană de canalizaţie.”
Tot în Oradea parcarea poate fi plătită prin SMS, la fel şi transportul în comun. Autobuzele au GPS, iar rutele sunt gestionate în funcţie de numărul călătorilor.
Municipiul Alba Iulia a făcut şi el primii paşi spre conceptul de oraş inteligent.
Nicolaie Moldovan, administrator public Alba Iulia: „Circa 100.000 de euro reuşim să economisim anual la factura de energie faţă de cât plăteam până la nivelul finalului lui 2011.”
Ar fi mai multe astfel de orașe dacă autoritățile locale ar folosi sutele de baze de date pe care le au.
Radu Puchiu, secretar de stat: „Suntem în 2016 şi nu ştiu când vine următorul autobuz pe o aplicaţie de telefon mobil în România.”
În Bucureşti nu există un astfel de sistem informatic. Doar 35 la sută dintre locuitorii Capitalei folosesc transportul în comun. Bucureştenii pierd în trafic cu 196 de ore în fiecare an.