O familie cu patru copii din Dolj a primit o şansă la un trai decent. Până acum două săptămâni, cei şase au locuit într-o casă dărăpănată, cu o singură cameră şi fără curent electric. Ajutorul lor a venit de la două tinere din Craiova, voluntare într-o asociaţie umanitară. Au cumpărat o locuinţă nouă pentru familia nevoiaşă şi au început să o amenajeze.
Reporter: Te bucuri că te-ai mutat aici?
Flori: Da.
Reporter: Aici ai desenat-o pentru fete? Pentru cine ai desenat-o? Pentru Cristina?
Flori: Da.
Până acum câteva zile, Flori locuia, împreună cu cei trei fraţi şi părinţii săi, într-o cameră îngustă, cu pereţii dărăpănaţi şi fără curent electric. Un loc care cu greu poate fi numit casă. Aşa i-a găsit Cristina, una dintre tinerele care au devenit între timp, îngerii lor păzitori.
Cristina Coveianu, voluntar: Am trecut într-o zi pe lângă o casă din chirpici, unde am văzut între doi copaci foarte multe haine de copii, la uscat.
Împreună cu prietena ei, Simona, şi-au propus să schimbe soarta familiei Bănucă.
Simona Paţa, preşedintele asociaţiei umanitare: A trebuit să facem ceva ca iarna să-i prindă într-un loc cu curent electric şi cu căldură.
Cristina Coveianu, voluntar: Ne-am lovit de foarte multe greutăţi. În primul rând, oamenii nu au înţeles că atenţia noastră şi obiectivul nostru este ca aceşti copii să aibă un trai mai bun.
Înduioşaţi de povestea familiei Bănucă, mai mulţi oameni mărinimoşi au sărit în ajutorul celor două tinere voluntare. Astfel că, din primăvară şi până acum au strâns, din donaţii, 12 mii de lei. Din aceşti bani au cumpărat o nouă casă, pe care mai apoi au început să o renoveze.
Simona Paţa: I-am găsit la câteva zile acolo, pentru că era mai bine acolo. S-au dus singurei. De aceea şi întârzie reparaţiile pentru că nu putem să scoatem copiii afară din casă, nu se mai întorc aici.
Pentru întreaga familie, noua locuinţă este un vis devenit realitate.
Gheorghe Bănucă, tatăl copiilor: De când mă știu am lucrat tot la fel, zilier.
Reporter: Ați fi putut să faceți singur casa asta?
Gheorghe Bănucă: Nu cred. Mai mult ca sigur.
Reporter: V-a mai ajutat cineva vreodată înaintea lor?
Luminița Bănucă, mama: Nu.
Reporter: Cum e în comparație cu casa cealaltă?
Luminița Bănucă: Mai lărgime, mai bine. Au copiii unde se juca. Acolo n-aveam, era micuț.
Misiunea tinerelor nu se opreşte însă aici. Mai au nevoie de bani pentru a cumpăra un şifonier, un aragaz şi un frigider.